Sara Nagy
Verificat@sara-nagy
„ceea ce ne defineste este cum ne ridicam dupa ce am cazut”
mi-au expirat cei 19 ani de acasa. datele mele personale still pending ( schimbarea domiciliului unitate de invatamant)
Iti multumesc inca o data, am sa-ti urmez sfatul.
diana
Pe textul:
„refuz" de Sara Nagy
Sarumana de semn.
diana
Pe textul:
„alo" de Sara Nagy
cam asa ceva
diana
Pe textul:
„alo" de Sara Nagy
nu stiu de ce, dar cateodata simt ca poate ar trebui sa incadrez toate textele la \"personale\". Poate pentru ca ma simt un pic inferioara. Dar asa sunt eu. Textul de fata e scris cu ceva timp in urma, azi l-am revizuit si am avut curaj sa-l afisez. A, parca tot in \"Lacrimi si sfinti\" Cioran spunea ca \"Totul fara Dumnezeu este un neant; iar Dumnezeu nu e decat neantul suprem\". Multumesc.
Radu,
probabil ca uneori e la capatul celalalt doar ca sa ne faca sa innebunim strigand. Bine ca am picioarele infipte in asfaltul concretului. Poti sa ma strigi pe nume, pentru ca putin stiu cum si putini vor sa o faca. Asta e.
Multumesc de trecere si comentaru.
eu, diana
Pe textul:
„alo" de Sara Nagy
A trebuit sa citesc de cateva ori poezia ta ca sa culeg cateva idei din ea. Sincer, mi se pare un pic dura...poate ca ea care isi ascunde visele in taceri nu merita un astfel de repros. Uneori tacerea isi croseteaza spatii intre oameni ganduri sentimente. Ultima strofa mi se pare de sine statatoare, nu prea reusesc sa vad legatura cu restul, asta in cazul in care reprosurile nu continua si aici. Forma poeziei e simpla, fara prea mari pretentii, dar parerea mea e ca trebuie sa incerci sa conturezi un pic mai atent ideile.
numai bine
diana
Pe textul:
„Introspecție" de Alexandru Gheție
iti multumesc inca o data.
Diana
Pe textul:
„călătorie la capătul nopții" de Sara Nagy
drag,
diana
Pe textul:
„călătorie la capătul nopții" de Sara Nagy
Te mai astept. Multumesc de comentariu.
Pe textul:
„Tăcerea zilei de ieri" de Sara Nagy
Sunt sigura ca nu se vroia un poem \"tehnic\", asa ca las celelalte comentarii la o parte. E doar frumos...de obicei dam cu pumnul in masa ne intoarcem privirile si plecam mai departe.
Uite ca imi tremura mainile. Nu mai aberez. Pentru mine e o noua lectie.
Multumesc.
diana
Pe textul:
„el adoarme în scaun" de Liviu Nanu
Multumesc frumos ca ai citit si mi-ai lasat o luminita.
drag de tine
diana
Pe textul:
„nu mă băga în seamă azi" de Sara Nagy
Multumesc Doru pentru aducere aminte.
frumos
diana
p.s Lupisor, sarumana de bere:)
diana
Pe textul:
„cuvinte la Eliad" de Doru Alexandru
poezia nu e despre iubit...sau poate ca e , dar numai printre randurile nescrise. oricum nu ma gandeam la el cand o scriam, dar deh, subconstientul lucreaza.
Cristian,
iti multumesc pentru cuvinte, dar in fata mea trebuie sa stai cu sapca pe cap, mi-e frica sa privesc persoanele in suflet:)
Dana,
nu stiu de unde sunt versurile. insa asta imi aduce aminte de o povestire a lui Isaac Asimov. E posibil sa le fi vazut, sa imi ramana si sa le folosesc. Daca sunt ale tale imi cer scuze. sau ale oricarei altei persoane.
Va multumesc de trecere tuturora.
eu
diana
Pe textul:
„nu mă băga în seamă azi" de Sara Nagy
O sa ma gandesc la sfatul tau. Iti multumesc
Diana
Pe textul:
„nu mă băga în seamă azi" de Sara Nagy
cam asa e:) ai ghicit-o bine, de fapt, nu ghicit era cuvantul pe care trebuia sa il folosesc...citit, asta e:)parerea ta mica e importanta, mai tarziu poate am sa-mi revizuiesc unele cuvinte. acum insa o las cum este poate doar asa imi intruchipeaza gandurile in oglinda.
iti multumesc pentru lectura si semn.
diana
Pe textul:
„nu mă băga în seamă azi" de Sara Nagy
m-a bucurat trecerea ta si iti multumesc pentru sugestie. De fapt, asta era titlul initial dar nu stiu ce mi-a venit. Si, ca sa vezi ca nu ma supar, iti ascult sfatul.
aceeasi,
diana
Pe textul:
„Tăcerea zilei de ieri" de Sara Nagy
imi place oarecum poezia ta..imi place că ai încercat să construiești ceva. Aș mai înlătura din repetiții, chiar dacă îi dau poemului un aer aparte...o melodie bolnăvicioasă. Ar fi fost mai interesat daca ai fi urmărit o anumită departajare a mesajului prin aranjarea versurilor în 2-3 strofe.
diana
Pe textul:
„rana vindecării" de dan mihuț
eu nu știu de ce se apucă omul câteodată să scrie așa tot ce îi vine în cap, toată ura și disprețul. Eu cred că încercarea ta cu greu se poate numi poezie. În primul rând, nu am găsit nici o figură de stil, nici o metaforă, vreun epitet ceva...și stau și mă întreb de ce ar vrea cineva să se se aștearnă în modul acesta pe hârtie. În ciuda faptului că cercul de cunoștințe îți este limitat, ai considerat că toate ființele sunt la fel și de ce nu, le-ai scris o poezie directă, să își dea seama de inferioritatea lor. Așa e. Azi nu m-aș fi priceput să citesc printre cuvinte și oricum nu merit nimic de la nimeni.
eu
p.s. tocmai mi-am dat seama că acest poem este poate scris din perspectiva unui semi-zeu, care îi vede pe toți cu aceiași ochi și își iubește opera într-atât încât a ajuns să se identifice cu ea.
Pe textul:
„Nu va mai rabd" de Daniel Cristea
Si cu ocazia asta as ura \"La multi ani\" si celei careia poezia ii este dedicata. Sa insiri de acum incolo numai perle negre pe siragul vietii!
diana
Pe textul:
„Fata de galben" de Ela Victoria Luca
Diana
Pe textul:
„Sfârșit" de Sara Nagy
Toata admiratia mea,
Diana
Pe textul:
„Apariție editorială" de Liviu Nanu
