nu mă băga în seamă azi

Îmi place atitudinea acestui poem căreia, oho, nu pot, nu pot să îi dau crezare.
Acest refren \"uită-mă\" e îndemn de aducere aminte.
De neuitare.
Îmi plac imposibilitățile acestui poem,
gen infinitele adunate
ora 25
și chiar rochia de mireasă.
Nu îmi place expresia \"golurile imense\" pentru adjectivul \"imense\". Desigur, e o părere mică.
Îmi mai plac scoicile tale
care rodesc
chiar și în tăcere.
Imagine pentru care te invidiez un pic,
adică e numai bună de așezat în șirag la gâtul
tăcerilor posibile.
Nici \"paloarea trupului\" nu îmi place. Dar de data asta nu mai știu să explic de ce. Poate pentru că suflul poeziei e viu, iar paloarea e numai pentru obraji. Pentru trup, ai tu alte cuvinte.
De pildă, \"culori metamorfozate în palmă\".
Mă gândesc că în palmă culorile se transformă în drumuri ghicite
de ochi cu poftă de văz.

Diana, eu mai și aberez,
dar, ce voiam să spun e că îmi place atitudinea poemului tău
sfidător-rugătoare.

E așa?! :)

prietenesc,
li

Li,
cam asa e:) ai ghicit-o bine, de fapt, nu ghicit era cuvantul pe care trebuia sa il folosesc...citit, asta e:)parerea ta mica e importanta, mai tarziu poate am sa-mi revizuiesc unele cuvinte. acum insa o las cum este poate doar asa imi intruchipeaza gandurile in oglinda.
iti multumesc pentru lectura si semn.
diana

nu mai scrie despre rochii de mireasă și despre mofturi muierești ușoare, că ești o fată zdravănă și foarte talentată la scris.

Nu imi dau seama daca am intentionat sa scriu despre mofturi...stiu ca e o poezie orgolioasa, de fapt nu stiu cat e poezie, ca e la personale, insa...
O sa ma gandesc la sfatul tau. Iti multumesc
Diana

In sfarsit ceva ce-mi place! cu lirismul stai bine, cu imaginatia iarasi, profunzime are textul, da no! parca ceva, ceva lipseste nu inteleg pentru cine e scrisa? pentru iubitul tau? pentru noi, pentru tine insuti? cand stau sa-l citesc pe nichita sau pe baudelaire sau pe cartarescu stiu si parca ce vreau sa spuna aia, dar daca citesc in poezie.ro deodata ma pierd in semnificatii, si in prea multe , foarte multe intelesuri ale textului exprimate toate odata, poetul vrea sa exprime tot !cat mai multe, imaginile se pierd, intr-un val nesfarsit de semnificatii...de fapt poate-s eu asa mai simplista si-mi place sa raman cu doar cateva imagini de intreg. Ramin totusi cu un expresionism, crud, liric care ma socheaza si ma atrage \"nu vreau să-ți mai cânt despre pleoapele tăiate de frigul dimineții\", \"perlele
se așterneau pe tărâmul dintre două tăceri\", \"seara asta nu mă chema
poate ai să vezi cum ies dezbrăcată de tine din valurile unui vis
sau poate mi-ai uitat deja paloarea trupului\" \"vreau să-ți crucifici amantele de fapt până la urmă uită-mă\"
gata ! acum e precis pentru iubit, gata m-am prins si pot sa spun ca in versurile astea e cel mai mare lirism.

undeva, in lume, e deja maine, asa ca...
sau, si mai simplu, MA bag in seama (cum spunea cineva) si imi scot sapca rosie (ce-mi acoperea, mai spre dimineata, zambetul) in fata acestui manifest pentru sanatatea sufletului si devirusarea sentimentelor!

ti-am spus ca nu mai vreau sa iti cant despre miezul zilei,
cand luna se culca pe cerul mort,
despre rochia mea de mireasa neagra,
sau despre ora 25.

Chiar, daca ar fi sa o luam matematic,
unu si cu unu fac trei,
caci suntem eu, tu si copilul.

Frumos, Diana!

Crina,
poezia nu e despre iubit...sau poate ca e , dar numai printre randurile nescrise. oricum nu ma gandeam la el cand o scriam, dar deh, subconstientul lucreaza.
Cristian,
iti multumesc pentru cuvinte, dar in fata mea trebuie sa stai cu sapca pe cap, mi-e frica sa privesc persoanele in suflet:)
Dana,
nu stiu de unde sunt versurile. insa asta imi aduce aminte de o povestire a lui Isaac Asimov. E posibil sa le fi vazut, sa imi ramana si sa le folosesc. Daca sunt ale tale imi cer scuze. sau ale oricarei altei persoane.
Va multumesc de trecere tuturora.
eu
diana

Diana,

sunt versurile mele, dar nu le-am pus acolo ca sa iti sugerez faptul ca m-ai fi copiat. Le-am scris pentru tine, pentru ca textul tau mi-a dat putina inspiratie.

Multumesc

Un poem de of, fastacit...un rasuflu......
frumoase imagini, grele insa, un text incarcat, dar cum noi am mai vorbit despre asta, am inteles...asta te defineste si la urma urmei asa ti-e sufletul, un amalgam de sentimente, imagini...impletite intr-o dorinta nebuna de atingere a tot, sub ramura aceluiasi poem.....
lasand asta, spune-mi pana la urma, te-ai hotarat? ;)) sa te lase doar azi sau sa te uite? :D
cu drag
o prietena
Lore

Nu cred ca m-am hotarat:) sa nu ma bage in seama ar fii mai dureros as ca am ales calea cealalta...nu pentru mult timp. Cat despre acel amalgam, prefer sa il redau in starea bruta...chiar daca nu-mi iese mereu.
Multumesc frumos ca ai citit si mi-ai lasat o luminita.
drag de tine
diana