duc in mine multe vieti trecute
ma recunosc doar din priviri si vorbe
am rugat lucrurile sa ma lase in pace
in bucatarie mirosuri de verbina
in camera culori de verde
am obosit deslusind
Psihanaliza
Am căutat sticluța cu Duh
din cămara amitirilor
si am gasit patruzeci de zile friguroase,
cred ca mi-am rătăcit iubirea esențială
sau Duhul a dat în zarva luminii
am privit
Ceasurile din noapte in care urcam in doi
caligramele cu aplecari la sud la nord si aiurea
ne inseala
O Doamne! ninge in locul in care
te-am strans
te-am intalnit in palmele inimii
in muntii
Am strigat dupa mine
dar nu m-am auzit
nu m-am zarit,
doar simptome de Zvon, alarma inimii
se pierde in nuante verzui
Nu clocesc in captivitate
nu suport delfinii raniti
culoarea metalului
Vorbele atarna
ca rufele scrobite
albite
aspre,
vorbele acestea ma sufoca,
sunt zdrentuite
de plimbari printre stele
pasi pe luna
vorbe intoxicate cu nori laptosi
Banuiala mea
ca Ariadna
Te-ai intrebat
de ce
suntem bolnavi de preadeparte
de ce
necercetate semne
se desfasoara-n larguri
de ce
fug patru rauri sfinte
in sapte largi ocoluri
asemeni cercurilor care ne cuprind
de
Visual poetry - discutii
Discutiile privind mecanismele transmiterii mesajului prin limbaj sunt vechi, ele dateaza de la Veda ( ea insasi inseamna Vorbire=Vac). Este cunoscut celebrul text de
cunosc miscarile tale
adesea ma lipesc
de pieptul tau
invelit cu soare pe dinauntru,
odele metalizate sunt dupa noi
o sa-mi istovesc lenjeria
in mii de confettti
cu prozodie new age,
nu privi
Domnul Este scrie rar
refuza sa-si faca publice mirarile
sa-si comercializeze starile de suflet
e obscur de teama
sa nu i se jefuiasca secretul
Scrie, te rog
acum vine seara
prepar eu ceaiul
Cum vorbim, cum intelegem, cum percepem (asimetria functionala cerebrala)
Visual poetry-un nou mod de exprimare artistica ( limbaj scris si grafica)
Distinctia intre functiile verbale si
tainic alunec prin tamplele tale
si ma topesc in gandurile matematic ordonate
un, doi, trei, al cincilea ma doare,
logica cotidianului, friptura in sange a buzelor
sau sarutul cu alge la mijloc,
nu ma recunosti
asa cum faceai demult
in copilarie
traversai bulevardul
cu noaptea pe umeri
buzele tale ma tineau in viata.
Intentiile mele de catarare
pe scena
cu ochiul in gol
sfarsesc
fandare in miezul Sporadelor
albastru-lumina
scrijelind salbatec ochii,
ochii mei
forfotind pe plaja
la hotel pe terasa
ziceam ca
numai la oglinda exersez
eleganta tacuta a Gambei
dar tu ma
un haiduc s-a prins in plasa
navigand spre
noua dansatoare
cu bikini de margele,
\" sa vina nevasta\"
spuse politicos
folosind limba ca o scobitoare
dupa tariile pline de cantec,
\"pielea
Inveleste un strop de magie
fapta e gata,
o sa-ti ghicesc in talpa
o sa-ti scot iepuri albi din torace
exersand tehnica mainii stangi,
ochiului drept i s-a sfarsit
Sacerdotal treci
Doamna Tacuta
peste anii mei
lancezind in dezordine,
mereu am intrebari- raspunsuri
pe tabla intoarcerii
Noaptea te aud,
esti Bufnita Oarba
din casa batuta de
Ziua Scadentei
e calculata pe fila aceea,
gri-alb-negru,
fara alte variante.
Cuvantul insuportabil
e lipsit de sens,
oglinzile aburite
de pacate si bucurii
ne voaleaza, ne mint
si ne
Spirala asta
are repere interminabile,
dimineata se catara pe ea
voci de inger.
Bella combinazione
Antonio Trio-Blackmore\'s night,
cuvintele se coaguleaza
in vocea perfecta si clara,
poezia
Deferirea ta zilnica unei justitii a fiarelor
in parcul municipal,
sau prestarea unor servicii la domiciliul ideilor,
te lasa sa jefuiesti un trup ametit de sperante.
Un soare obez
Vantul vantura-lume
de la nord-est,
Fii un yang-yang daca vrei,
Fii un Hei-Hei daca vrei,
Pui de luna,
Semiluna,
Luna de argint,
Doi Sobolani Albastri
iti trimit bezele- cu- frisca.
Esti
Geniul
solemn ca leul
si trist ca pasarea de prada.
Aveai palmele palide
si-mi aratai casa de piatra
si raul care trebuia traversat.
Sunt aici, voiai sa-mi spui cu privirea.
Sufla un
Esti atat de departe.
N-o sa-ti caut mersul in runele noptii
printre spaime,
speriata de frigul asteptarii.
N-o sa te chem in seara asta straina,
in spatiul gol in care nu te ating,
in drumul
Milenii
Narcotizez vocile serii,
sa le dau vantului
si s-adorm intr-un subsol cu epave si pesti.
Surasul Madonei e fragil,
vesnic suras, fara iluzia
ca vamesul portii, caruntul,
ne-acorda
Cu lungi arcusuri iarba cauta
si descanta trupul din care femeia plecase.
Ecoul poarta clopotelul altarului,
e haina de aur a lui Orlando Furioso,
Laertios mananca radacini si ierburi
în spatiul
