Romulus Câmpan Maramureșanu
Verificat@romulus-campan-maramuresanu
„memento mori...”
Biografie Romulus Câmpan-Maramureșanu Portofoliu școlar, liceal (12 ani), apoi profesional (parțial), universitar, academic (13 ani): 1. Școala Gen. Nr. 6, Baia Mare 2. Liceul Ind. Electrotehnic nr. 4, tr. I, Baia Mare 3. Liceul Sanitar, cls. Aparatură Medicală, tr. II, Cluj-Napoca 4. Brigada de elită Grăniceri, Curs Sanitar Infirmieri, 6…
Consolarea mea sunt tocmai scrierile care se vor scrie singure, din cenușa a ceea ce eu, nebun al propriei mele demnități, am ars.
Mulțumesc foarte mult de trecere și mai ales de introspecție.
Pe textul:
„Mens insana…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Domnu\' te-alduie\'!
Mulțam de cinstirea casei.
Pe textul:
„Pintea…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Fă bine nu-i da lu\' Axente nimic că uite ce face dormind:)))
Ce crezi, că zombizat pute mai bine?
Plagiat \"vigor\" sună fantastix!
Tare mulțam de consultație, m-am gândit să-l trimit pe Axente pe veșnilele plaiuri ale putoarei, da\' nu-l trimit. Rămâne, că fără el Anastaz e jalnic. Și io și Jurnalu\'.
Apropos de amoebe... cred că am să le introduc măcar pe vreo două pagini ca subiect de discuție între io, eu, Jurnalu\' și the restu\'
Săru\' mâna de trecere, cheia la locu\' ei.
Pe textul:
„Ospiciu, Jurnal (3) –gloria mundi-" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Așa am citit Nomazii.
Râs sănătos, copios, fin, chicotit, gândit... perfect de acord cu Luana Zosmer.
Finalmente.
Revin, sigur.
Un sfat de măgar îmbătrânind slooowwwwly: dacă vrei să sudezi totul într-un roman, va trebui să \"aerisești\" puțin, lărgind ochiurile narațiunii. Eu ador dozele URIAȘE de acest fel de umor superb. E însă foarte compact, extrem de dens, de aceea trebuie să te gândești la o modalitate de lărgire a ochiurilor plasei în care l-ai robit pe cititor. Are nevoie de puțin aer pentru a râde mult.
Pe textul:
„Nomazii" de felix nicolau
RecomandatReproș, disperare puțin, uciderea coșmarului eventualității pierderii înspre final.
Oui, oui, elle est plus fragile ce soir.
Pe textul:
„marele tău bulevard" de Ela Victoria Luca
Acum înțeleg de ce îmi vibra sufletul, mie folkistului, rockăruli, la auzul muzicii populare atât de unice, cu sonorități fin celtice, ale artiștilor maramureșeni.
Cum a spus nu de mult episcopul ortodox al românilor din Ungaria, am înțeles cât de mult îmi iubesc țara, doar departe de ea.
Vă mulțumesc de idee. Am să stau de vorbă cu fratele meu care trăiește tot acolo, să vedem ce putem face. Oricum, probabil s-au publicat deja asemenea antologii, Maramureșul fiind una dintre vetrele literare vii ale României, dar asta mi-ar ușura doar prezentarea lor cititorilor de pe site.
Mulțumesc mult de idee, de trecere și prietenie.
Pe textul:
„Pintea…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Io îs iegzemplu viu, adică nu mort, da viu.
Na, îs daci o nu aci?
Îs, vez?
Romulus, dacu\' feștit de romanii ăștia cucerâtori.
Pe textul:
„Pintea…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
\"Îngenunchează în pragul din oase de înger al copilăriei\"
Eu, oaie masculină proastă, a Domnului, unde mi-au fost ochii de nu v-am văzut până acum?
O, domnu\' Vasile, aveți un dar special (riscant însă, tare riscant) de a împleti inefabilul cu intelectualul, cu ironicul (teratogenul din Doină).
Plăcut mult, mult.
Înscris în rândurile cititorilor.
Pe textul:
„Fereastră" de Vasile Mihalache
Mi-a plăcut, un fel de \"utopia lu \' gâgă\" pe refren de \"Trec rânduri, rânduri muncitorii\".
Idee: ce-ar fi să modifici \"o să te lingi pe degete\" în \"o să te lingi pe perete\", așa i-ai da și un aer fiiiinnn de \"ionesco\". Dupe părerea meu.
Mi-mi plac genul acest de clătite literare.
Cu citire.
Pe textul:
„Uite o poezie fericită, D-le Silviu Viorel Păcală!" de Albert Cătănuș
Mă bucur atât de mult că ți-a plăcut graiul căruia doar acum din depărtare îi descopăr splendoarea.
Fii oricând binevenită pe plaiurile paginilor mele.
Pe textul:
„Pintea…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Iar dincolo de cuvinte ați înțeles manifestul, adică dorul după \"esența\" despre care scrieți, acea \"haiducie\" a dorului după dreptate.
Cu mulțămiri, o țî\' de brânză ș-o tî\' de pâne, da\' numu-n dram de horincă, că-i de lucru șî zâua-i lungă...
Pe textul:
„Pintea…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Poem închegat, fluid, dens, final superb.
Primește * o steluță neoficială și jerpelită dintr-o inimă albastră.
Cu citire.
Pe textul:
„Miliardarul" de Irina Nechit
Dincolo de lumea asta de colb există SENSUL care dă sens.
Vă citesc cu mare drag, îmi plac mult poeziile de genul celei de mai sus, simțite și gândite atât de adânc, însă spuse atât de sfios.
Vă rămân cititor devotat.
Pe textul:
„Dintre unghii de țărani" de Marcel Cepoi
De îmbunătățitSplendidă exteriorizare a simțurilor, final superb, împlinit.
Cu drag.
Pe textul:
„Lacrima din piatră" de Maria Gold
Am să-l printez și atârn deasupra mea, lângă ecran când scriu și în caietul de gânduri.
Nimeni niciodată n-a văzut așa de adânc în sufletul scrisului din mine.
Am să-l țin în fața ochilor ca pe un mesaj îngeresc, ca să nu uit cât de dator îi sunt Cuvântului Întrupat că m-a binecuvântat cu cuvinte și ca memento dacă vreodată m-ar lovi adieri străine frumuseții și dreptății pe care poezia limbii noastre scumepe o merită.
Sună toaca, dragă Maria și suna-va până la Venire.
Să fii Binecuvântată de Binecuvântătorul.
Rămân cu ușa-mi larg deschisă.
Pe textul:
„Poarta Sărutului…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Cu mult drag și ușa larg deschisă.
Pe textul:
„Poarta Sărutului…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Cu ușa-mi deschisă
Pe textul:
„Mens insana…" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Pardon că dau buzna în duminica-ți de metal.
Dar, dacă tu ești cea pe care o chircesc aceste viziuni, de ce TU vrei să deschizi o fabrică de oglinzi, devenind părtașa zidirii unei \"alte vieți\", de fapt doar un post-mortem deformat a viață, de oglinzile... tale.
Poezia este, grea, cu unghii chircite agățându-se-n propria carne, poezia este completă, are mesaj...
Dar de ce, cel pe care -poate greșit- îl simt eu?
Citindu-te.
Pe textul:
„arhitectură post-mortem" de Ela Victoria Luca
dar... indiferent de natura, etc a filmului la care faceți referire, poezia d-voastră nu este reproducerea scenariului acestui film.
Nu știu când și cum am să văd acest film, dar poezia n-ar pierde nimic din valoare fără acel c.r.
Puteți lăsa \"Mă doare-n ...\" și cine trebuie să știe, va ști.
Just a thought.
Oricum, va citesc în continuare cu placere.
Pe textul:
„E păcat să mori numai o dată" de Albert Cătănuș
mereu cu rima șlefuită-n destinul cu semne\"
Cornel,
Îmi permit cu curaj să afirm că această poezie este pentru mine, din tot ceea ce ai scris -și am citit eu- până acum apogeul.
Ai reușit să îmbini splendoarea cu suferința, în creerea unui amalgam perfect, manifest al splendorii.
O și finalul, o și finalul... n-am cuvinte pe măsura seriozității adâncimii din atenționare.
Și mă încumet să îngân:
\"să cadă pietrele
mereu cu rima șlefuită-n destinul cu semne\"
Pe textul:
„Blaze of Glory" de Cornel Ghica
Recomandat