razvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
Mulțumesc pentru radiografia făcută poeziei, creată din jocul poetului cu spiritul imaginativ și ludic, ai inserat încă o dată în structura sufletului o bucurie specială, specifică, subtilă, rafinată, esoterică și spirituală.
Cu prieteneacă iubire, Răzvan.
Pe textul:
„Constante și variabile.Sex neprotejat între cuvinte" de razvan rachieriu
O formă a nerușinării este aceea de a-ți scoate sufletul gol din lăuntru și de a-l arăta oamenilor, arătând că este înzestrat pentru reproducere.
Pe textul:
„când vrei să spui adevărul/" de Voicu Tudor
Mi-e greu să-ți comentez poezia, de aceea am divagat, ca și cum aș citi o biblie veche, scrisă în limbajul perimat de acum 2000 de ani.
Pe textul:
„infatuation" de Cristina-Monica Moldoveanu
RecomandatMi-ai deschis orizontul bucuriei, prin steluța acordată, care era opac, înseamnă ca pasiunea mea nu e în van, nu e superfluă, ci ea rezonează și în alte suflete.
Te mai aștept cu drag și cu recunoștință să cureți de lest, cu privirea pătrunzătoare, cuvintele, cărora încerc să le dau tente luminiscente.
Pe textul:
„Esențe" de razvan rachieriu
Cu prostul nu te pune, căci el face din prostie sistem de referință și calamitate, iar epidemia prostiei crase se întinde infestând oamenii inteligenți.
Pe textul:
„cu prostul nu te pune" de Dorina Șișu
În gropi așteaptă să fie scoase la suprafață de vremuri noi principiile utopice, cu societatea transformată în falanster.
Pe textul:
„Miză" de Silviu Somesanu
Nu sunt de acord cu ideea că efectul cuvântului este acela cu al unui animal de pradă, chiar dacă sunt cuvinte sălbatice sau, din contră, îmblânzite.
Pe textul:
„cuvântul animal de pradă" de Nuta Istrate Gangan
Zombii, ca să nu zic morții, cântă la un pian cu clape de ceară și ne iau din rezerva de aer, iar zgomotele scoase de instrument au sonoritățile nefiindului.
Foarte expresivă este poezia!
Pe textul:
„voi spune tot" de Voicu Tudor
RecomandatIdee interesantă, text prea scurt.
Pe textul:
„Erată cu oftat" de Sorin Stoica
Nu înțeleg de ce te compari cu o frunză moartă, doar este vară și frunzele freamătă în copaci.
Pe textul:
„viața fără ochelari " de Silvia Goteanschii
Iubirea se luptă cu profanul, ce caută să distrugă sacrul din vise, idealuri și crezuri, se depune în suflet, făcând ordine printre sentimente, strânge tăcerile risipite haotic, cu care izolează haita de gânduri de restul ființei.
Pe textul:
„haită de gânduri" de Bogdan Nicolae Groza
Nu mai cauți fericirea, deși ea există, însă este inaccesibilă și nu poate fi accesată, iar din vise ai păstrat doar ce este benefic și sursă de ambiții finalizate prin succese, și când mâhnirea scormone pentru a da de lacrimi, îți pui zâmbetul în fața tristeții.
Așa îmi plac poeziile, lungi, viabile, convingătoare, extrapolând stările.
Pe textul:
„liniștea ca o damă de pică" de silviu dachin
Teama convulsivă pătrunde prin porii ființei, iubirea se magnetizează cu suferință, existența curge între spațiul out (somn) și spațiul in (realitate).
Felicitări, mi-a plăcut, am rezonat frumos la reverberările cuvintelor !
Pe textul:
„fără rost" de Petru Teodor
Astea-s părerile tale, eu țin la principiile gnomice personale și nu renunț la ele.
Din ce am înțeles din comentariul tău (căci cea mai mare parte nu am înțeles-o) nu sunt de acord, fiecare cu dialectica lui.
De exemplu ce-i : îmbobotite, fibrilațiile?!, suflete cu măști ?! (n-am scris așa ceva).
Sufletele n-au cum să pută, ele reprezintă legătura noastră cu divinul.
Pe textul:
„Conexiunile cu lumea" de razvan rachieriu
Cel mai frumos lucru pe care pot să mi-l imaginez, însă nu e credibil d.p.d.v. personal, este o fericire continuă de la naștere și până la moarte, îmbinată cu o sănătate perfectă și o împlinire prin creația proprie.
Pe textul:
„persoana întâi" de Petru Teodor
Lumina nu se poate împărți, în schimb întunericul da, în fațetele tenebrelor, neantului și genunilor.
Pe textul:
„oglinda cerului nu poate fi spartă" de Tudor Gheorghe Calotescu
Când două drumuri se bifurcă, să-l alegem pe cel în care se prefigurează cântecul adevărului pe strunele sănătății.
Pe textul:
„uitați într-un stol " de Romita Malina Constantin
Pentru mine, nu iubirea a salvat de la pieire lumi, căci ea este diluată de ură, ci sănătatea (a gândurilor, a sufletului și a corpului) și adevărul (ce induce în om lumina).
Pe textul:
„eon IX" de nicolae silade
Atunci când admiri lumina, ai alergie la manifestările umbrelor, străbătute de timpul care acoperă totul, căci visul conține germeni de lumină ce surpă zidurile tenebrelor.
Pe textul:
„Chiar când nu privesc în sus" de Silviu Somesanu
Femeia din poem își desface corolele nurilor, surâde senzual, iar trupul ei modelat de frumusețe emite pe lungimea de undă a eroticului, și fluturii de pe trup, care sunt metamorfozarea fiorilor, îi caută lumina, pentru a înfășura îngemănarea în ea.
Pe textul:
„Fluturi de trup" de Silviu Somesanu
