haită de gânduri

Îți pui în golul dinăuntru mirarea, în spațiul căreia se întredeschid ferestre, prin care intră vântul primenind aerul stătut în care respiră plictisul.
Iubirea se luptă cu profanul, ce caută să distrugă sacrul din vise, idealuri și crezuri, se depune în suflet, făcând ordine printre sentimente, strânge tăcerile risipite haotic, cu care izolează haita de gânduri de restul ființei.

Foarte frumos si metaforic comentariu tau. Iti multumesc, Razvane! Te mai astept pe la mine sa decriptezi, in stilul tau, noi si noi sensuri.