doar cu sufletul

Te volatilizezi într-o dulce zbatere a pleoapei și în somn rămâne să vegheze doar subconștientul, ne reconstituim din activitatea gândurilor dimineața, iar viziunea asupra realității este cu jumătate de gând înaintea noastră, în variabila viitorului locuind dorurile, speranțele, visele și idealurile, căci când vorbim cu sufletul și simțim cu inima, realul rezonează sublim la sensibilitățile proprii.
Poezia și-a făcut sălaș, din puține cuvinte, în expresivitate.

Multumesc frumos, Razvane, pentru felul cum simti si interpretezi poezia. Ai si tu o expresivitate speciala in comentarii. :)