Scrie Intră în cont

RR

razvan rachieriu

Verificat

@razvan-rachieriu

roman

„O boala invinsa este viata omului”

Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ

0

Aprecieri

5.674

Vizite

Cronologie

razvan rachieriu·15 dec. 2016

Ai pornit într-o ''călătorie a căutărilor'', ''toate geometriile'' vieții ''devin arcuri de spirală'' evolutivă, pe care urci susținută, impulsionată și propulsată de poezii, cu ''uimire'' îți descoperi ''iubirea'', care în ''interiorul'' tău este sublimată de spirit, iar în ''exterior'' se cristalizează în acte ale erosului.

Pe textul:

„să caut acolo" de Bejliu Anne-Marie

0 suflu

razvan rachieriu·15 dec. 2016

Toți vrem să fim ''izbăviți'' și ''purificați'' de tenebrele ce se prefigurează în conștiință, gânduri, psihic și euri, de ''întinările'', pervertirile și pângăririle ființei, care la începutul creației a fost pură, însă acum ne purtăm ''blestemul'' prin viață ca un stigmat.

Pe textul:

„cu palmele pe tâmple" de Ioan Postolache-Doljești

0 suflu

razvan rachieriu·15 dec. 2016

''E seacă bucuria fără Dumnezeu, ca un soare golit de lumină'', din care a rămas doar forma siderală, căci Dumnezeu ne umple golurile ființiale cu substanța veșniciei sale, ce are rol de panaceu, fără Dumnezeu ne ''împuținăm'' și descreștem, cu Dumnezeu creștem și evoluăm ghidați de lumina creației.

Pe textul:

„Sărbătoare" de Alexandru Mărchidan

0 suflu

razvan rachieriu·15 dec. 2016

Când ți ''s-au epuizat toate visele'', să extragi iluziile din realitate și să faci din ele alte vise stenice, revigorante și energizante, astfel încât viața să aibă simulacru de vis, iar visul aparență de viață, și dacă visul bate viața, să nu ne mai ''trezim'' și să ființăm în vis.

Pe textul:

„scrisoare către mine" de Adam Rares-Andrei

0 suflu

razvan rachieriu·15 dec. 2016

Sufletul ''orașului'' absoarbe ''liniștea străzilor'', iar tu i-ai dat formă piramidală, ''zilele se varsă'' din timp în spațiile din sufletul orașului, umplându-le, așa cum ''cuvintele descântate cu emoție'' se revarsă în spațiile poeziei, al cărei suflet vibrează în sincron cu sufletul poetului.

Pe textul:

„Orașul cu ochi de pisică" de Silviu Somesanu

0 suflu

razvan rachieriu·15 dec. 2016

La antipod cu ''gerul'' care scrijelește flori de gheață pe ferestre, la tine în poezie e cald, căci cuvintele incandescente întrețin căldura, doar platitudinea dârdâie de frig, pe când poezia e îmbrăcată în hainele densității.

Pe textul:

„mersul ni se leapădă din glezne" de Ștefan Petrea

0 suflu

razvan rachieriu·15 dec. 2016

DOREL
Mulțumesc pentru comentariu, care este acordat la poezie, i-ai pus un ''air-bag'' poemului, pentru a supraviețui la contactul cu critica.

Pe textul:

„Interacțiuni. Viață fără destin și viață legată de destin " de razvan rachieriu

0 suflu

razvan rachieriu·14 dec. 2016

Pentru bărbat, ''veșnicia are trup de femeie'' seducătoare și senzuală, pentru femeie efemeritatea are fizionomia timpului ce-i așterne riduri pe fața pe care caută s-o înfrumusețeze cu creme și farduri.

Pe textul:

„femeia" de Dorina Șișu

0 suflu

razvan rachieriu·14 dec. 2016

Ai construit pe ruinele ''rătăcirilor și deznădejdii'' o viață cu consistență de ''poveste'' și basm, în care inițiații percep ''semne clare ale minunii'' pe care tu ai desfășurat-o în poezii de anvergură, care acoperă ''pașii fără urme'' de destin cu substanța luminiscentă a lirismului.

Pe textul:

„cathartic" de Daniela Luminita Teleoaca

0 suflu

razvan rachieriu·14 dec. 2016

În centrul vieții oamenilor stau ''zbaterile'', frământările și zădărniciile, unii vor să ''păcălească destinul'' orbindu-l cu iluzii, când acesta e plin de fadoare și spleen, alții vor să-l înfrumusețeze cu vocații.

Pe textul:

„Meditație" de Alexandru Mărchidan

0 suflu

razvan rachieriu·14 dec. 2016

Te-ai ''mutat'' din apartamentul promiscuu al teluricului ce mânjește ființa cu anodin, fad și anost, în palatul poeziei, în care experimentezi o nouă viață, supusă alchimiei cuvintelor, și ''ca să uiți'' vechea viață, o închizi în compartimentele etanșe ale amneziei.

Pe textul:

„ca să uit" de Irina Lazar

0 suflu

razvan rachieriu·14 dec. 2016

''Nu-ți vezi aripile'', dar ele există, căci zbori de fiecare dată când compui pe aripile imaginației, până în transcendent, de unde te întorci cu substanță esoterică pe care o întinzi pe poezii, care au o expresivitate amestecată cu mister.

Pe textul:

„Nu-mi văd aripile" de Silviu Somesanu

0 suflu

razvan rachieriu·14 dec. 2016

Chiar dacă afară e ''ger'', în imanența poeziei e cald, gerul pictează arabescuri de gheață pe ferestre, pe când căldura poeziei e susținută de temperatura febrilității și fervorii creaționale, în spațiile căreia te desfășori cu dezinvoltură și talent.

Pe textul:

„agonia (30)" de Ștefan Petrea

0 suflu

razvan rachieriu·14 dec. 2016

ȘTEFAN
Oricum, fiecare comentariu al tău aduce o stea strălucitoare în sufletul meu, cu irizații de bucurie subtilă, elevată.

Pe textul:

„Sistem solar. Povestea corpusculului de întuneric" de razvan rachieriu

0 suflu

razvan rachieriu·13 dec. 2016

În poezia ta ''eternitatea șoptește ușor un descântec'', ''îngerii'' polenizează cuvintele cu lumina expresivității, se ''metamorfozează timpul'' în entitățile imaginației imperiale, și ''esențele vieții'' devin nenumărate ''perle''.

Pe textul:

„Dacă se argintează bine oglinda" de Maria Elena Chindea

0 suflu

razvan rachieriu·13 dec. 2016

''Furia'' în tandem cu violența induce anarhie emoțiilor, ce nu mai pot fi controlate de rațiune, ''acoperă ochii cu iluzii'' funeste și morbide, care îl fac pe cel posedat de furie să vadă ''o singură culoare'', cea a mâniei sfâșiind calmul și acutizând discordia.

Pe textul:

„ros de furie" de Silviu Somesanu

0 suflu

razvan rachieriu·13 dec. 2016

Să tramsplantăm în viitor prin proiectarea viziunii pozitive în el a puzderie de variabile pe care să le umplem cu ''speranțe'', aspirații, țeluri și idealuri, pentru ca ''neîmplinirile'' și eșecurile din ''prezentul plin de controverse'', contradicții, paradoxuri și absurdități, să se transfigureze în pozitivități, căci ''dezamăgirea jalnică'' își are sursa în sinele fals, pe când sinele autentic are ca scop numai bunătatea, echilibrul și estetica.

Pe textul:

„o săptămână de gânduri... minore" de Ioan Postolache-Doljești

0 suflu

razvan rachieriu·13 dec. 2016

''Gândirea'' are capacitatea de a discerne între ''adevărul'' ce obiectivează și ''minciuna'' ce mistifică și distorsionează, în noi coexistă ''nefiindul'' cu ''eternitatea'', coagulate în jurul efemerității, și doar anvergura dimensiunii ființiale a omului este un pretext și o ipoteză pentru a absorbi nemurirea.

Pe textul:

„chiar de vei fi în lume nefiindă" de Ștefan Petrea

0 suflu

razvan rachieriu·13 dec. 2016

''În realitate suntem o grămadă de stări contradictorii anihilate'' de spirit, care vrea să inducă o unică stare vibrând în ritmurile fericirii, iar în ''oglinda spartă'' la contactul dur cu suferința, se reflectă fragmente de ''euri'', ce caută să se întregească și să ne facă să ne dăm seama că suntem ''altfel''.

Pe textul:

„azi luăm pauză la sentimente" de Daniela Luminita Teleoaca

0 suflu

razvan rachieriu·13 dec. 2016

În vis te ''plimbi prin bezna'' subconștientului vulnerabil la tenebre, iar când ''ieși din vis'', te îmbrățișează lumina care dezvăluie policromia și eterogenitatea realității, cu gust și savoare de ''clementine'', dar și cu gust de anodin amar.

Pe textul:

„mi se pare prea mult" de Folea Maria

0 suflu