Poezie
chiar de vei fi în lume nefiindă
agonia (27)
1 min lectură·
Mediu
cu mâini de zis gândirea mea percepe
în tine adevărul și minciuna
iar lăcrimarea plouă viață-ntruna
mereu prin timp o clipă a pricepe.
clepsidra-n ieri își ghemuiește duna
spre mâine-n astăzi bântuit de stepe
acolo mântuirea ta începe
sub soare ori de te veghează luna.
atunci și-n mine moartea se va naște
că tu-mi ești chipul invers din oglindă,
portretul coastei coborâtă-n moaște.
de veșnicii umane-acum știindă
eternități în ceruri vei cunoaște
chiar de vei fi în lume nefiindă.
023.540
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “chiar de vei fi în lume nefiindă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14100157/chiar-de-vei-fi-in-lume-nefiindaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RR''Gândirea'' are capacitatea de a discerne între ''adevărul'' ce obiectivează și ''minciuna'' ce mistifică și distorsionează, în noi coexistă ''nefiindul'' cu ''eternitatea'', coagulate în jurul efemerității, și doar anvergura dimensiunii ființiale a omului este un pretext și o ipoteză pentru a absorbi nemurirea.
0
Apreciez aplecarea ta spre analiza si psihanaliza a eternului, dar, inainte de toate, modul cumva atipic modernismului actual, in care ne prezinti concluziile...
LG,
Joana