Poezie
presupus rondel
1 min lectură·
Mediu
un edificiu-al șoaptei se dărâmă,
dansez în strigăte de dulci femei
din una-n alta fără plasă-n sârmă,
rămân din ele ape-n ochii mei.
oglinzi retrovizoare-n ploi cern râmă
din ieri. acum mi-e-n ochi, de zei -
un edificiu-al șoaptei se dărâmă,
dansez în strigăte de dulci femei.
e luna-n mare la a nopții cârmă,
e întrebare, dragă, ce tot vrei?!...
mă strigă-n noapte sticla de holtei -
corăbii de prin stele-și frâng parâmă,
un edificiu-al șoaptei se dărâmă.
005
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “presupus rondel.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14202099/presupus-rondelComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
