Poezie
mersul ni se leapădă din glezne
agonia (31)
1 min lectură·
Mediu
iar gerul pune-n geam bijuterie,
e parcă de argint ci nu de apă,
acolo caii cei stelari adapă
și luna des lumina ei și-o scrie.
în zori, când zarea e abia mioapă
și Ra nu-i încă-n robă aurie
ni-i pielea sub atingeri, bisturie
chemarea Mărului să ne-o înceapă.
sub a dorinței tristă vâlvătaie
topirea cărnii în păcat e lesne
felii sărutul buza de ne-o taie.
rătăcitori în patima din bezne
e plin de noi în șoapta din odaie
și mersul ni se leapădă din glezne.
012.982
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “mersul ni se leapădă din glezne.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14100285/mersul-ni-se-leapada-din-glezneComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
La antipod cu ''gerul'' care scrijelește flori de gheață pe ferestre, la tine în poezie e cald, căci cuvintele incandescente întrețin căldura, doar platitudinea dârdâie de frig, pe când poezia e îmbrăcată în hainele densității.
0
