Poezie
agonia (30)
sonet clasic
1 min lectură·
Mediu
cu ger în nevăzutul aer ninge
iar îngerului i-a-nghețat aripa
în zori nu mă-ndeletnicesc cu pripa
rostogolind secunda ca o minge.
ci de visare, treaz, mai fac risipa
văzduhul gândurilor mă atinge
sub noaptea ce în mine iar se stinge
și mă-nsoțesc în crezământ cu clipa.
un unt de flacără topește-n sobă
iar sfinții leapădă-n odăi cojocul
e mântuit de frigul aspru locul
și-i îmbrăcat în a iubirii robă.
iar din tezaur vremea mai răstoarnă
un trandafir de-argint, la geam, în iarnă.
012.057
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “agonia (30).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14100246/agonia-30Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Chiar dacă afară e ''ger'', în imanența poeziei e cald, gerul pictează arabescuri de gheață pe ferestre, pe când căldura poeziei e susținută de temperatura febrilității și fervorii creaționale, în spațiile căreia te desfășori cu dezinvoltură și talent.
0
