Paul Bogdan

Cât de mult mă bucur că faci parte dintre aceia care știu care este datoria altora...

Domnule Hitter, eu știam că la arte plastice sunt băieți deștepți. În afara elucubrațiilor hăhăite sunteți în stare și de altceva? Nu de alta dar cine vă citește ar putea crede că sunteți scăpat de popă din scăldătoare.

Ramona, astea sunt considerente teologice, ortodoxe în cazul acesta. Ce să faci(?!), nu toată lumea vorbește în limbi...
Rândurile de mai sus sunt pentru aparenta nevinovăție de care dai dovadă. Trebuie să înțelegi că nu toată lumea este penticostală. Unii chiar au sfintele taine... știi tu, alea uitate de neoprotestanți.
Nu mai fi răutăcioasă cu noi, soro.

Andrei... abia pot să mă abțin!
Îți fac o favoare, mâine nu am să vin.

Ramona, tu ești când simpatică, când simpatică.
Hai să-ți vorbesc în pilde...
Pe data de 16-18 am primit o diplomă de la Parlamentul României pentru \"participarea la Micul Dejun de Rugăciune și contribuția la dezbaterea cu tema Libertatea Religioasă\". În paranteză fie spus, a fost o acțiune a Parlamentului României la \"sugestia\" Bisericii Baptiste, desfășurată sub \"înaltul patronaj\" al domnului Bogdan Olteanu care a lipsit cu desăvârșire. În fapt, la această acțiune au fost prezenți doar câțiva parlamentari, nici măcar a zecea parte dintre aceia care sunt în \"grupul de rugăciune\".
1. Nu m-am atins de mâncare (cu toate că eu nu intrasem în post), din respect pentru BOR și Biserica Catolică,
2. Am avut plăcerea și răbdarea de a asculta și luarea de poziție a Bisericii Penticostale.
Până aici nimic clar pentru ceilalți cititori.
Ei bine, Ramona, dacă tu ești penticostală și nu te închini la chip cioplit și zugrăvit... de ce ai atitudinea aceasta?
Respectul pentru altă religie este absolut necesar într-o societate deschisă. După câte știu eu, nu există religia atee dar aș fi profund indignat dacă un copil ateu (mira-m-aș să existe așa ceva!) ar fi forțat să sărute o icoană. Indignarea mea ar fi egală în măsură dacă acel copil ar fi penticostal, baptist, adventist sau musulman. Evanghelizarea nu se face cu parul!
Cred că în această problemă doar unitățile școlare sunt în măsură să decidă și asta după consultarea părinților.
Următorul pas va fi interzicerea în școli a insemnelor religioase la purtător, așa cum s-a întâmplat în Franța.
Pe mine, unul, niciodată nu m-a deranjat să stau la masă cu un musulman sau un penticostal cu toate că porunca psaltică spune altceva... poruncă pe care preoții o repetă înainte de fiecare Sfântă Liturghie.
După opinia mea, dracul este atât de prezent în societate încât orice formă de religie sau confesiune creștină este binevenită în luptă.
Știi, Ramona, noi (adică eu și tu și alții) ne numim Biserica Luptătoare, pentru că mai avem suflet în noi ca să o facem.
Să mă ierți dacă par mitocan în această luptă dar și atitudinea mea ajută la ceva.

P.S. Ramona înseamnă protector... acuma depinde a ce.

Florin, unde la Târgul de carte Gaudeamus?

După opinia mea este o narațiune cu expresii forțate și nesusținute. Greșeli de exprimare foarte multe.
-Chiar și cei mai stilați oameni o au.(frica)
Ar fi trebuit să presupunem că cititorul ar fi avut impresia că omul manierat(stilat), nu este supus acestui sentiment?!
-Pericolul neprevenit, duce la toate acestea și lovește fără să vrem
Cum adică pericol neprevenit? De către cine... neprevenit?! Poate pericol neprevăzut.
-Păsările, nici nu mai vorbesc; ...(?!)
-Care o mai apucau! Ce se întâmpla cu cele care nu \"o mai apucau\"?
-Totul, nu dură prea mult, urgia se dezlănțui. ...sensul este ambiguu
-Crengi groase, de copaci firavi, zburau care-ncotro.
Nu prea au copacii firavi \"crengi groase\"
-Vântul, destul de puternic, transformă ușile și ferestrele, într-o dârdâitură, cutremurătoare.
...parcă era furtună(destul de puternic?!) și apoi, în ce a transformat vântul ușile și ferestrele, într-o dârdâitură?
- o mogâldeață, făcută mică, ... sintagmă tautologică
-Singurul lucru pe care mai puteam să-l fac, era să-l iau în brațe și să ne unim curajul rămas, de teama ce ne-a marcat.
a uni curajul de teama...

Nu vă recitiți textele. Altfel nu se explică cum, în pofida unei înclinații spre descrierea în detaliu, frazele conțin erori de exprimare.
-Este la fel de bătrână, semănând cu casa
sau/ este bătrână, seamănă cu casa
-Anii de muncă și toți la un loc îi ieșeau prin pielea crăpată
sau/anii de muncă, toți la un loc, îi ieșeau...
-O amintire îi pâlpâie pe la urechi și zâmbește ușor, întorcându-se cu privirea către fereastra de la care privea moșul, îi făcu semn cu mâna.
cine îi zâmbește pe la urechi, amintirea?
sau/ o amintire îi zâmbește pe la urechi, zâmbește ușor, întorcând...
-după copiii ei, care uitase(ră) că mai sunt și ei pe lume
etc.
Există și câteva greșeli de ortografie

diacritice

Consider că mișcarea feministă ar trebui să facă încă un pas înainte! Ar trebui ca toate accesoriile purtate de femei, actualmente substantive masculine, nu numai fucțiile, să capete forma feminină.
Propun pentru viitoarea ediție a noului DOOM ca acum, când femeia poartă pantaloni, substantivul masculin \"pantalon\" să capete și forma feminină, pantaloană-pantaloane; Ochelari-ochelare (defectiv de singular), cuțit-cuțită(iar la plural să accepte masculinul- cuțiți).
Pentru ca să existe o echitate democratică consider că ar trebui să se procedeze și vițeversa. Adică, atunci când un mascul unge margarină pe pâine, ar trebui să se spună că el unge \"margarin\" pe pâine... o damă va unge \"untă\" și tot așa...

Replică veche la un subiect învechit

Parodia-i faină! Scârție la ritm doar într-un singur loc.
-Iar urîtul ăla (cică-i de la ziar),
Pentru două poze, a dat un sutar.
... -de

\"chiar și ași(i) la hoție\"

În catrena, nu prea bleagă,
de un splendid șarm uni,
gen(i)u dă să se-înțeleagă
că-i corect scris făr-un i.

Se prea poate să aveți dreptate dar eu, fiind la rându-mi ureche de lemn, nu simt accentul pe ultima silabă, lucru ce i-ar oferi șansa de a fi o asonantă.

Vă mulțumesc...!
Costin, didascalie au ba, în pofida libertății pe care o permite creațiunea literară, ce ne conferă confortul camuflării printr-un posibil imaginar(ce-am mai spus-o!), Diana chiar este fiica mea.:)
Ana(h)id - dianA, care se traduce... Diana. O ciudățenie a limbii sau probabil o joacă a unui antic care a tradus numele zeității romane în limba armeană.

gem-șifonăm

Poezia ta, cu tot stilul glumeț-sentimentaloid, suferă de a-ritmie. Scârție și din rime și din sens... cum arată o tipsie habotnică?

Vă rugăm să vă scrieți numele. Astfel nu veți ajunge în pagină. Mulțumim pentru înțelegere!

Vă rog să citiți regulamentul. Lipsesc diacriticele.

diacritice la toate textele

-diacritice
-fără titlu poezia nu poate fi accesată