Desființăm femininele?

O avocată devenită celebră cu ocazia “crimei din Primăverii” susținea sus și tare în timpul unei emisiuni televizate că dumneaei este “avocat”, nu “avocată”, simțindu-se, după toate aparențele, ofensată de un domn care se încăpățâna să i se adreseze cu “doamna avocată”. Despre cauzele unor astfel de atitudini am mai vorbit, însă țin încă o dată să subliniez, pentru doamna respectivă și pentru toți amatorii de substantive masculine ce denumesc profesii, titluri, ocupații, funcții, meserii ce pot fi exercitate și de femei, că limba română dispune de genul feminin pentru o mulțime de astfel de substantive. Prin urmare, nu este incorect, nici jignitor pentru doamne să folosim substantive feminine cum ar fi: avocată, deputată, președintă, judecătoare, consilieră, reporteră, traducătoare, chiar și tutoare, referentă, lectoră, translatoare, redactoare, administratoare, filologă, biologă (și altele similare: astrologă, psihologă, grafologă etc. etc.) deși acestea din urmă și altele asemenea sună destul de nefiresc, fie din cauza rarei lor utilizări, fie din cauza adoptării unei forme feminine literare nefericit alese (de pildă, pentru “administrator” circulă în limba română femininul “administratoră”, cu o frecvență suficient de mare pentru a fi adoptat ca literar, căci, nu-i așa, uzul impune norma; pe de altă parte, dacă pentru “redactoare” se menționează că este utilizat rar, pentru “administratoare” raritatea folosirii nu e menționată, deși este posibil ca frecvența lui să fie mult mai redusă decât în cazul lui “redactoare”). Interesantă este situația formei feminine a substantivelor-nume de profesii terminate în -log. Acestea și-au dobândit femininul literar prin adăugarea lui -ă în coada substantivului masculin corespunzător: biolog-biologă, stomatolog-stomatologă, ecolog-ecologă, viitorolog-viitorologă, neurolog-neurologă etc., iar flexiunea se face pe modelul psihologă-psihologei-psihologe. Forme destul de bizare, nu-i așa? Însă noul DOOM ne atrage atenția între paranteze că forma feminină este rar utilizată, deci să nu ne speriem, putem spune liniștiți “doamna psiholog”, că nu-i bai. Ceea ce nu menționează noul DOOM (deși, nu-i așa, uzul impune norma) este forma populară pentru femininul acestui tip de substantive, terminată în -loagă, care, oricât de “zgâmboită” ar fi, circulă totuși în limbă și cu siguranță are o frecvență mai mare decât forma literară. Așadar, să ne ferim în orice caz de forme ca “psiholoagă”, “stomatoloagă” etc., pentru că nu sunt acceptate nici măcar ca forme populare, dar să folosim în voie feminine populare / familiare cum ar fi dăscăliță, doctoreasă, notăreasă, coloneleasă și, mai ales, ministreasă, acest cuvânt care ar trebui să ne fie drag, ca fiind singurul corespondent feminin pentru substantivul “ministru”. Ei bine, cu acest din urmă cuvânt ajung la din nou la necesitatea introducerii unor feminine în limba română. Am spus mai devreme că limba română dispune de genul feminin pentru o mulțime de substantive ce denumesc profesii, titluri, meserii, ocupații, funcții. După toate aparențele, mulțimea aceasta nu este, totuși, suficient de cuprinzătoare. Cel puțin, așa deducem din dicționare, care, nu-i așa, folosesc din plin principiul “uzul impune norma”. De abia odată cu noul DOOM au intrat în limba română literară forme de feminin ca: politiciană, senatoare, abatesă, astronaută, halterofilă, grefieră, procuristă, coraportoare, mineralogă (rar), dirigintă, modelieră, modelatoare ș.a.; până acum existau doar echivalentele lor masculine. Interesante sunt femininele literare nou introduse ale lui “notar” și “factor”, care sunt “notăriță”, respectiv “factoriță”, după modelul mai vechi “doctor-doctoriță” sau “primar-primăriță”. Aceste simpatice feminine în -iță sunt singurele forme literare acceptate de DOOM, care tot justifică atâtea și atâtea modificări ale normelor prin uzul care impune norma. Foarte interesantă ar fi o anchetă privind uzul lui “notăriță” și mai ales al lui “doctoriță”. Oare câți români folosesc adresări de genul: “doamna notăriță” sau “doamna doctoriță”? Stând strâmb și judecând drept, parcă mai firesc sună “notară” sau “doctoră” și probabil că rezultatele unei anchete ar lămuri definitiv lucrurile. Însă poate că Institutul de Lingvistică are de realizat lucruri mai importante decât anchete lingvistice… Dar să ne oprim puțin la substantivul “doctor” și la formele lui de feminin. Pe de o parte, avem femininul popular “doctoreasă”, pe de alta, femininul “doctoriță” (pe care, nefiind însoțit de nici o mențiune între paranteze, îl considerăm literar), ambele cu două sensuri: 1. soție de doctor și 2. femeie care practică medicina. Însă substantivul “doctor” mai are și un alt sens: titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățământ superior; persoană care deține acest titlu. Pentru acest sens, “sărăcăcioasa” limbă română nu dispune, pare-se, de o formă de feminin sau de mijloace pentru a o alcătui. Sau, cel puțin, așa ne spun academicienii, care nu s-au gândit încă la introducerea unui feminin în acest sens. Deci, după ce o doamnă a fost doctorandă, va deveni doctor, pentru că așa spun normele limbii. La fel stau lucrurile și în cazul lui masterandă (nou introdus, odată cu masculinul “masterand”), căci, probabil, un feminin pentru “master” ar atenta la simțul estetico-lingvistic al unora sau altora. Dacă mi-ar arde de glumă, aș zice că, probabil, masterandele care iau masteratul sunt atât de puține, iar doctorandele care iau doctoratul, așijderea, încât nu mai e nevoie de un feminin pentru master sau doctor. Sau aș propune scoaterea definitivă din dicționar a femininelor pentru tipul de substantive abordate aici. Dar nu-mi arde de glumă. Și pentru că nu-mi arde de glumă, vin și pun o întrebare cât se poate de serioasă: cum se face că unele substantive nou intrate în limbă, de tipul celor discutate aici, sunt acceptate de DOOM 2 cu tot cu corespondentele lor feminine *, iar altele, nu **? Cum nu mă aștept la un răspuns, pornesc să găsesc explicațiile pe cont propriu. Ele ar putea veni din două direcții: pe de o parte, din direcția – să-i zicem – socială, adică: explicația, doamnelor și domnilor, este faptul că în societatea noastră sau aiurea funcțiile/meseriile/ocupațiile/profesiile respective nu sunt exercitate de femei deloc sau sunt exercitate de femei în procent foarte mic, deci forma feminină nu-și are rostul. Dar pe această logică nu și-ar fi găsit femininul în limba română cuvinte ca astronaut, cosmonaut sau chiar abate ori senator. Pe de altă parte, explicația ar putea veni din direcția uzului ce impune norma, de care se face atâta… uz. Adică, doamnelor și domnilor, respectivele substantive sunt rar folosite la feminin în limba vorbită, sau nu se folosesc deloc în forma lor feminină, deci aceasta nu a fost introdusă. Însă privind din această direcție nu ar mai fi trebuit introduse feminine ca psihopedagogă, politologă, alergologă ș.a. Și, să fim serioși, chiar așa de rar sunt folosite cuvinte ca rockeriță, rapperiță, fană ș.a., astfel încât să nu merite să intre în dicționar? Confuzia în folosirea de către vorbitori a formei feminine pentru substantivele în cauză este întreținută, evident, de lucrările lexicografice actuale. De pildă, noul DOOM acceptă o formă feminină pentru “redactor”, dar nu și pentru “tehnoredactor”, acceptă femininul “decană”, corespunzător lui “decan”, dar nu introduce un feminin pentru “prodecan”, acceptă “lectoră” și “conferențiară”, dar nu și “rectoră”, care să corespundă lui “rector” etc. Mai mult, pentru unele grade militare, acceptă forme feminine familiare / populare / învechite, pentru a denumi soția ofițerului respectiv – colonel-colonelă (învechit și rar) / coloneleasă (familiar), maior-maioreasă (fam) – iar pentru altele nu acceptă – de pildă, pentru “general” (“generăleasă” nu apare nici în DEX 98, nici în DOOM 2), iar pentru altele nu menționează că forma respectivă – de pildă, “căpităneasă” – ar fi populară, familiară sau învechită, deci am putea să o luăm de-a dreptul literară. În plus, dacă până acum DEX 98 accepta un feminin pentru “procuror”, și anume “procuroră”, în DOOM 2 acesta din urmă dispare, ca și “egiptologă”, prezent în NODEX, dar absent din DOOM 2, căci, nu-i așa, nu avem nevoie de ele, cum probabil nu avem nevoie de un feminin nici pentru “prefect” sau de alte și alte feminine. Dar cine decide dacă avem sau nu nevoie de acestea? Desigur, domnii lexicografi, care au decis că avem neapărată nevoie în limba română de substantivul englezesc “mister” precum și de echivalentul său feminin, “mistress”… Firește, ezitările, confuziile, omisiunile în ceea ce privește folosirea femininului în cazul substantivelor despre care fac vorbire, la toate nivelurile (academic, oficial, mediatic sau chiar popular) devin normale în aceste condiții, fiind favorizate de către înșiși cei însărcinați a reglementa limba română. Se pare că într-un trecut nu prea îndepărtat limba română era mult mai maleabilă în privința genului, neavând restricții pentru formele de feminin, și, cu expresivitatea caracteristică – ce începe să se piardă, din păcate – crea corespondente feminine pentru mai toate masculinele, fie și numai pentru a denumi soția celui ce avea ocupația desemnată de substantivul respectiv. De pildă: vornic-vorniceasă, polcovnic-polcovniceasă, paharnic-păhărniceasă, prisăcar-prisăcăriță, dăltuitor-dăltuitoare, podar-podăriță, olar-olăriță/olăreasă, cioplitor-cioplitoare, morar-morăriță/morăreasă, hangiu-hangiță/hangioaică, păstor-păstoriță, cioban-ciobăniță, tâmplar-tâmplăreasă, ciubotar-ciubotăreasă, cizmar-cizmăreasă, zidar-zidăriță/zidăreasă, paracliser-paracliseriță, cărător-cărătoare etc. Prin urmare, avem resurse, avem mijloacele necesare și obișnuița folosirii lor, avem tradiția femininelor, avem o cerință internă a limbii pentru feminine, avem o limbă ce ne oferă o mare libertate în crearea de noi cuvinte. Însă, în aceste vremuri moderne, în toiul influențelor străine (a se citi anglo-americane), străine de latinitatea noastră care permite și cere mai mult în exprimare, mai avem, mai nou, și o reticență a academicienilor – absolut nejustificată! – de a introduce femininele în cauză. Da, absolut nejustificată, cum nejustificată este și introducerea unor anglicisme absolut inutile, intrate în limbă odată cu o trecătoare modă, dar care vor fi consolidate în limba română datorită acceptării lor la nivel normativ: agreement, all-right, Big Brother, board, boy, brunch, coroner, coffee-break sau altele asemenea. Fiindcă este vorba de cuvinte intrate sau neintrate în dicționar, atenție la cuvintele intrate în uzul care, zice-se, impune norma, dar neluate în considerare de noul DOOM, cum ar fi: ufolog și ozeneolog ***, editor (accent pe a doua silabă, sens: redactor), balneoterapeut (există doar balneoterapie) bioenergetician (de abia s-a introdus bioenergie), hip-hopper (hip-hop e nou introdus de DOOM 2, pentru hip-hopper și mai ales pentru hip-hopperiță mai curge multă apă pe Dunăre), balneofizioterapeut, înțelept (substantiv) ****, promoter și promoteriță, stylist, hair-stylist, make-up artist, merchandiser, webmaster, webdesigner, zoobiolog, free-lancer etc. etc. etc. Desigur, nu toate au ce căuta în limba română, dar unele sunt extrem de uzitate, iar cele ce vor intra oficial în română vor avea destul de așteptat pentru o formă feminină, dacă aceasta va fi vreodată introdusă în dicționare. Așteptând în van modificări în limba literară care să pună femininele în dreptul lor și asumându-mi din nou rolul de “vox clamantis in deserto”, închei cu o listă lungă și, desigur, incompletă, de substantive prezente în DOOM 2, desemnând ocupații, profesii, titluri, funcții, meserii, care vor rămâne, probabil, de-a pururi masculine (desigur, alături de substantivele ce denumesc gradele militare și de cele introduse doar cu formă de masculin, enumerate mai jos, în nota de subsol **): tapițer, tarabagiu, critic, coroner, tehnoredactor, trimis, globe-trotter, designer, master, doctor (titlu), boss, manager, cărturar, copywriter, cenzor, custode, comisionar, prezident, procuror, prodecan, ministru, prim-ministru, prim-procuror, pilot, copilot, prim-secretar, lăcătuș, sculer, rector, prefect, egiptolog, golgheter, fundaș, discipol, jurat, jocheu, chirurg, medic, bancher, impresar, zugrav, ghid, anticar, ………… Las cititorilor plăcerea de a completa această listă, și îi invit să cugete înainte de a folosi automat masculinul pentru acest tip de substantive, măcar pentru cele care au totuși corespondente feminine acceptate de norme, căci, așa cum am spus mai devreme, nu e incorect să le folosim. Este chiar recomandabil, pentru a vorbi o limbă corectă, să le folosim măcar pe cele existente în lucrările normative. Și, de ce nu, chiar și pe cele inexistente, de tipul “doctoră”, “notară” sau “redactoră”, căci va veni, probabil, ziua când uzul va impune norma și în această privință, înlăturând reticențele academicienilor care nu s-au sfiit să opereze în noul DOOM alte modificări, mult mai iritante, dictate de “uz”. ______________________ NOTE: * Substantive nou introduse cu forme masculine și feminine: informatician-informaticiană, debarasor-debarasoare, ecologist-ecologistă, machetator-machetatoare, prim-solist – prim-solistă, oceanolog-oceanologă (rar), confecționer-confecționeră, masterand-masterandă, automatist-automatistă, gastroenterolog-gastroenterologă, generalist-generalistă, gerontolog-gerontologă (rar), terapeut-terapeută, fizioterapeut-fizioterapeută, futurolog-futurologă (rar), investitor-investitoare, kinetoterapeut-kinetoterapeută, mitingist-mitingistă, psihopedagog-psihopedagogă (rar), psihoterapeut-psihoterapeută, alergolog-alergologă (rar), politolog-politologă etc. ** Substantive nou introduse doar cu formă masculină: boss, enolog/oenolog, tapiser, supervizor, terminolog, hacker, cameraman, supervizor, genist, fiziopatolog, finanțist, învățat, biker, rocker, dealer, fan, bodyguard, rapper, ranger etc. *** UFOLOG – nu figurează în DOOM 2, dar apare în DEX 98 și NODEX, iar ufologie (prezent în DEX 98 și NODEX) apare în DOOM 2 ca nou introdus; OZENEOLOG – de abia DOOM 2 introduce abrevierea OZN ca termen de sine-stătător, ozene (care apare în DEX 98) și ozeneu (care apare în NODEX) nu apar în DOOM 2, ozeneologie există în DOR, nu există în DOOM 2, deși toate aceste cuvinte ar putea pune probleme de scriere și / sau pronunțare, pe care DOOM e menit să le lămurească; pentru substantive care să denumească specialistul / specialista în ozeneologie mai avem de așteptat **** ÎNÞELEPT – în DOOM 2 figurează doar ca adjectiv, cu formă de masculin și feminin. În DEX 98 se precizează folosirea lui frecventă ca substantiv. Pentru “egoist”, DOOM 2 este mai îngăduitor, acesta figurând și ca adjectiv, și ca substantiv.