Operație cu bucluc

I

Într-o sală neagră, dintr-un vechi spital,
Construit, pe vremuri, într-un cincinal,
Plînge și suspină o frumoasă fată,
Așteptînd pe-o targă pînă-i operată;
Căci de două ore, un chirurg grăbit
A plecat cu sora și n-a mai venit.

Ochii ei albaștri, lăcrimați și puri,
Tot privesc tavanul plin de crăpături;
Sub cearșaful jilav, strîns pînă la gît,
Are doar costumul Evei și atît,
Căci o asistentă-n treacăt i-a șoptit
Că așa se merge astăzi la cuțit.

II

Orologiul sună ziua la amiază,
Iată, coridorul se mai animează,
În colț, în halate albe îmbrăcați,
Se sfădesc în taină mare trei bărbați.

Unul se desprinde, vine înspre fată
Și, dintr-o mișcare,-o lasă despuiată,
O examinează sobru și tăcut
Și-apoi o-nvelește ca la început.

Între timp, în treacăt, eu fiind chibiț,
Trag vreo două poze, țăcănind din blitz.

Pleacă omul nostru, dînd din cap a jale,
Cînd, pe loc, un altul face-aceeași cale,
Fetei îi dă iarăși pînza la o parte,
O examinează cum scrie la carte,
O palpează moale, fără vreun cuvînt
Și se-napoiază parcă dus de vînt.

Nu-i nici o surpriză, v-ați prins, dragii mei,
Că la fel încearcă și numărul trei.

Juna, speriată, saltă într-o rînă,
Pe bărbatu-acesta mi-l prinde de mînă
Și-l întreabă-n șoaptă, ca picată-n transă:
\"Domnu\' doctor, spuneți, îmi mai dați vreo șansă?\"
\"Nu știu, domnișoară, noi venirăm doar
Ca să dăm pereții holului cu var.\"

III

Orologiul sună iarăși fără rost,
Sora se întoarce de unde-o fi fost;
Pacienta noastră, răstignită-n pat,
Repede îi spune ce s-a întîmplat:
– \"Eu sunt, doamnă Nela, de un ceas vă strig,
Eu, ce-n așteptare am murit de frig,
Plus că trei veniră – fi-le-ar pomenirea! –
Și mă pîngăriră... mai mult cu privirea.\"

– \"Ce spui tu, străino, doctoru-i plecat,
Se ocupă doar de cei ce-au cotizat.
Păi, cînd a fost vorba de sărit cu banu\',
Te-ai făcut că plouă. De-acum pîn\' la anu\'
O s-aștepți matale, de nu dai o șpagă
Celor ce, din suflet, te-ngrijim, măi dragă!

Cît privește fapta ce ți s-a-ntîmplat,
Hai să nu ne-ascundem, noi te-am aranjat;
Cum tu ești frumoasă dar cam harpagoană,
Te-am vîndut, puștoaico, n-am stat de pomană:
Trei zidari în vîrstă și cam mototoli,
Ca să te admire, ne-au plătit trei poli
Iar urîtul ăla (cică-i de la ziar),
Pentru două poze, a dat un sutar.

Du-te-acasă! Vino, cu bani sau cu pile!
Altfel riști, drăguțo, ca să mori cu zile!\"

IV (Morala)

Fetelor, de-i musai să vă operați,
Dați-le bacșișul, nu vă eschivați,
Altfel veți ajunge, vreți - nu vreți, la ziar,
Ori c-o poză sexy, ori într-un ferpar.