Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Pe textul:
„simț" de Ottilia Ardeleanu
Mi se par disgrațioase comentariile tale. Și nu este prima oară.
Te rog să nu mai intervii.
Prefer să fie aici, în această pagină, cititori avizați.
Mulțumesc de străduință!
Pe textul:
„fără acoperire nu se mai poate" de Ottilia Ardeleanu
Toate cele bune!
Pe textul:
„simț" de Ottilia Ardeleanu
"pi-islaz" nu sună inspirat!
Pe textul:
„Ghicitoare 626" de Miclăuș Silvestru
George, tu ai mereu dreptate, doar că eu scriu mai rece, cel puțin în ultima vreme. este vorba de stare. dacă scrisul nu ar veni către mine, probabil că ar fi mai bine. a fost reacția contemplării umplute de emoție. cam așa am tradus-o.
mulțumesc.
Pe textul:
„chip " de Ottilia Ardeleanu
e ceva care leagă sfințenia de viciu.
deși prima strofă nu pare a introduce în context, per ansamblu, discursul mi-a plăcut.
Pe textul:
„Tumult, mâca-l-ar lupul" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„Pian mut" de Dinulescu Carmen-Alina
este minunat cum ai reușit să-ți umpli starea cu poezie!
felicitări, Tego!
Pe textul:
„exercițiu de leac" de Stanica Ilie Viorel
cel mai temeinic, mai rezistent zid e cel de carne? se poate, deși viața omului poate fi o roată care strivește...
interesante planurile alăturate și aforismele asociate!
Pe textul:
„cele mai înalte ziduri sunt din carne" de Gabriel Nicolae Mihăilă
Felicitări!
Pe textul:
„Am desenat o inimioară în calendarul Sfântului Iuda" de Antonia-Luiza Zavalic
Pe textul:
„m-a durut tot corpul" de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Ghicitoare 624" de Miclăuș Silvestru
Pe textul:
„Sărutul acela" de dorin cozan
Pe textul:
„Ghicitoare 624" de Miclăuș Silvestru
