Simțire... (13-14 mai 2002)
Când ești tulburat, dezorientat, indignat, stresat, cum te manifești?
Printr-o trăire sentimentală? Printr-o revărsare de lacrimi? Printr-o izbucnire de violență?
nu suntem aici pentru a citi aberații și mai ales pentru a refuza permanent texte trimise și retrimise și retrimise și re...
Există un caz, dar nu singurul, în chiar domnul Pănescu, împătimit de a
merg adesea la bibliotecă pentru a împrumuta cărți
pentru că am acolo câteva activități întâlniri
cu persoane dragi cu care am câte ceva în comun
comunicăm bine și ne simțim bine
de câteva luni
din zvâcnet de tâmplă
rulouri de pulberi cosmice
se roteau vertiginos
în perna cu nori
m-am suit pe primul vis
am dat pinteni
găuri negre voiau să mă înghită
galopam
am smuls o sabie din
când trece pe la mine
cireșul tremură de emoție
florile bâzâie alb
pâlpâindu-și genele
pe stâlpii de telegraf
vrăbii deslușesc
gândurile mele
ciripind vesel
camera incoloră
își
a trecut martie iar eu nu mi-am împletit fir
un înger un dumnezeu un înger
un dumnezeu
m-ar fi apărat de iubirea asta
un imens nod
moarte răsucită pe viață
nici nu mai știu când trăiesc
se tăvălește pe parchet
prin carnea ta genunchii mei și encefal
cotrobăie în disperarea celuilalt
hoțul de suflete
se satisface psihic
în timp ce noi
ne umplem de el
și ne vărsăm
Mai știi ploile acelea acide când grâul și-a pierdut genele dese, porumbul s-a sufocat în propriile voaluri de mătase mucegăită iar floarea-de-soare și-a frânt gâtul și-a murit încruntându-și
Azi plânge. Pe lângă casă, lăcrămioare. Iarba pare ninsă cu sute de cranii minuscule și are miros de tămâie. Oamenii au trupuri de felinare de cimitir prin care se vântură spirite.
Cireșii pe care
țineam la capul patului o antologie a Ilenei
abia m-am despărțit de ea
citeam de câte ori mi se făcea dor de viață
de iubire contrar invoca moartea aproape în tot locul
cadența poeziei sale are
O zi ca oricare alta. O zi din lunga vară fierbinte. Ca în niciun an, mi se pare că fierbem sub capacul soarelui. Drum încins, aglomerație, ambuteiaje. Răbdare, îmi zic.
Imaginează-ți un corcoduș
Un site care se dorește literar nu este o arenă de bătălie.
Și nu se masculinizează. Este o dezumanizare cumplită ceea ce se întâmplă pe aici, locul care se vrea umplut cu poezie, proză,
țipetele sparg cerul
mii de orificii
pierd ochi
de păsări triste
liniștea s-a prăbușit
cioburi sar
în tâmplele orașului
zvâcnind a neastâmpăr
aerul face volte
ca o baltă
chipeşa asta din fotografie e mama
tocmai ea se şterge pe şorţ de gustul pâinii
ascultăm focul din vatră umbrele noastre
se năpustesc pe ziduri ieşite din poveşti
capete de zmei au închis toate
nu vreau să mă uit la tine cum mori
să ies cu tine pe terasă
eu să admir priveliștea
să fac inhalații cu cetină
iar tu
să fumezi iubirea noastră
să o dai pe un pachet de țigări zilnic
să o
priveam printr-un soi de mătăsuri
tu îmi spuneai că am ceață în ochi
mă striveam de aparente hublouri
telefonul mobil se culcase pe-o ureche
iritată dreapta imita ștergătoare de parbriz
știi nu am nevoie de
ambarcațiune sentimentul că
mă iubești despică marea să trec
de partea inimii știu să
înot în cuvinte liniștite
mi-am potrivit călătoria feng
shui gesturile tale
S-au afișat rezultatele Concursului "Romeo și Julieta la MIzil" - ed. a VII-a, 2013-2014.
Un număr impresionant de agoniști apare pe lista concurenților, unii dintre ei cu rezultate bune și foarte
copiii au izbucnit pe stradă
la prima oră din mine au ieșit
zâmbete zâmbete ca regimentele bunicului
au bătut pas de defilare prin sufletul meu
apoi au depus jerbe
(1 iunie 2011)
ochi în ochi
lumile dintre noi
sunt
gaură neagră
abisul în care
s-a rostogolit mioritic
existența
în globii tăi găuri albe
își fac loc
adeneuri de bine
și de rău
ne traversăm
cade cortina după othello
moartea aterizează fără parașută
producția la hectar tinde spre minimizare
preinfarctul de medicamente se datorează soarelui
pasărea în picaj se dedă cătării de
jeep toyota
limuzina la nuntă oricât de sărac
concediile în străinătate
cumpărăturile la roma ori paris
diploma în vârstă eforturi pe bani grei
casa fără uși interioare constelații pe
cub de gheață
într-un pahar de
bătrână
oamenii
crâșme în drum ca să
îți verși amarul
prune scuturate
zilele putrezesc
lăuntric
mai mereu
se lălăie petrecăreți
când înainte
întâi mi-a sărutat picioarele
încolăcindu-se pe glezne
umed foșnitor senzual
alergând spre mine
ca un cal spumegând
lovea timpul din copite
spărgând monotonia
eliberându-i clipele
cu