Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
iată că numărătoarea este bună chiar și pentru o lungă așteptare.
mi-a mers la suflet.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„burgundia 42/despre așteptare" de Anni- Lorei Mainka
Știu că aștepți clișee. Promit să mai lucrez câteva măcar. Mulțumesc pentru încurajare. Contează mult.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Orașul meu" de Ottilia Ardeleanu
De îmbunătățitUnii că e apă tare, alții că e apă de ploaie.
Eu continuu să-mi susțin părerea: toate poemele tale sunt reușite. Și știu unde mi-i capul...
Nelipsita ironie se hârjonește cu ilaritatea.
\"Nimeni este înțelept\"!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„van Munteeanoven îl cinstește pe Vasile Munteanu (un oarecare scriitor pe internet)" de Vasile Munteanu
Felicitări pentru „Copilul din mașina galbenă”!
Eu aștept să crească!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Despărțirea de Tamara Zub" de Irina Nechit
Alex, este o armonie de suflet-muzică-iubire care parcă se aude vibrând dinspre clape de pian spre cititorul intrat ca-ntr-o filarmonică.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„femeia-muzică" de Alexandru Gheție
Mulțumesc pentru trecre și pentru sfaturi.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Orașul meu" de Ottilia Ardeleanu
De îmbunătățitFelicitări poetei Angela Nache-Mamier pentru această prezentare răspicată!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Paul Gorban: « pavilioane cu ruj » - puterea imediată și magică a destinului uman" de Nache Mamier Angela
RecomandatÎntrebări bune, răspunsuri plăcute, inteligente.
Ottilia
Pe textul:
„Interviu cu Dan Coman" de Ecaterina Ștefan
\"mulți cred că pierde timpul dar el scrie
cuvinte ce mai pot trezi\" - într-adevăr!
Cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„de ce mă băteau ai mei primăvara(?)" de Vasile Munteanu
Mă bucură trecerea ta printre râurile mele scrise.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„căutări" de Ottilia Ardeleanu
De îmbunătățitÎnsă, textul este unul dezolant, fapt ce reiese pregnant din această strofă:
“nu ți-am spus ile nu
vin doar să curăț pământul arunc semințe
margarete toporași violete le stropesc
nu spun nimic șterg poza cu degetul mare
tu îmi zâmbești taci nu regreți nimic”.
Ei, da, aici se vine cu smerenie, cu tristețe, cu lacrimi…
Finalul este dureros:
“nu vreau să te mai văd
nu ile
niciodată așa
clar
orbitor de departe”.
Un poem ce atinge sufletește nu poate fi trecut cu vederea.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„nu niciodată" de Alexandru Gheție
Berzele acestea fac versurile să devină albe!
Broaștele în ședință mă fac să mă gândesc deja la ședința de scară :), iar ciorile hoinăresc, demult, și pe aici.
O încântare ce am citit eu aici.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Berzele" de Gârda Petru Ioan
Anamaria, am modificat un picuț. Mulțumesc pentru cuvinte și părerea ta, de folos, desigur.
Gabriel, adevărat a-nviat!
Mă bucur pentru că poezia a trezit amintiri plăcute. Îți mulțumesc pentru cuvinte.
Alina, senzația a fost pe bune. Încântată că s-a produs o conexiune cu ceea ce ai simțit, la rândul tău. Mulțumesc pentru oprirea pe acest text.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„duminica tomii" de Ottilia Ardeleanu
De îmbunătățitArtistul care nu suportă vreo comparație este mama. Ea este singurul artist care însuflețește. Ce frumos!
Nimeni nu o premiază?... Ba da… viața născută…
O mamă nu are nevoie de premiu, doar de un respect nemărginit.
Din păcate, aceste opere de artă rezistă mult prea puțin în timp. Fiindcă nu sunt făcute din rocă, sunt făcute din carne și suflet…
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Piedestal" de Liviu-Ioan Muresan
Așa văd eu joaca ta \"Cu pensulă verde și obloane de stele\".
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Cu pensulă verde și obloane de stele" de Liviu-Ioan Muresan
Când vin verișoarele!
Frumoasă epigrama.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ La pețit" de Ruse Ion
rețin:
\" îi aud creșterea
sâmburilor
prin toate venele
ce urcă
spre divin. \" pentru că aud această creștere ca un pocnet de sâmburi prin vene. e o senzație stranie.
dar tocmai acesta e farmecul!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„În palma lui Nichita (x)" de Ștefan Petrea
Se simte aici prezența sentimentului suprem: sacrificiul. Cu voia lui Dumnezeu, el însuși sacrificându-se pentru omenire.
Un poem plin de semnificații. O temă de teme pe care s-ar putea mult discuta.
Profund impresionată,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„after auschwitz" de Alexandru Gheție
Pornind de la firescul început al unei zile obișnuite, ai reușit cu dezinvoltură, să creezi acea stare de bine pe care ne-o dorim cu toții.
Foarte frumos!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„poem de dus la muncă" de ștefan ciobanu
Poemul acesta este al sufletului modest ce are, însă, multe de arătat lumii.
Ottilia, cu drag
Pe textul:
„o mie de li/ jumătate de pas" de Adriana Lisandru
