OAOttilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Năvodari
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
un poem - omagiu mâinilor!
în ele stau zilele, nopțile, truda, singurătatea aceea dăruită...
de la o vreme, zilele de naștere ne îngroapă!
La mulți ani!
mă înclin,
Ottilia Ardeleanu
în ele stau zilele, nopțile, truda, singurătatea aceea dăruită...
de la o vreme, zilele de naștere ne îngroapă!
La mulți ani!
mă înclin,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Mormântul zilei mele de naștere" de Aurel Sibiceanu
0 suflu
Contextmi se pare o poezie a realității relatate cu franchețe, ca atunci când îți dai seama că tu, cea care erai, ai devenit altcineva. rădăcinile există. ele, însă, se dezvoltă. devin mai însetate. \"apoi foamea\"!
mi-a plăcut ascensiunea expunerii.
Ottilia
mi-a plăcut ascensiunea expunerii.
Ottilia
Pe textul:
„apoi foamea" de Ecaterina Ștefan
0 suflu
ContextEvadarea dintr-o lume statică, imuabilă, inamovibilă, dură, fără viață folosindu-te de fantezie, metafore și imagini reușite pare a îndulci ideea încolțită. Dorința de libertate și viziunea unei altfel de lumi, și anume de zbor, de alunecare, de deslușire, de transformare în acel \"să fiu cum nimeni niciodată nu s-a gîndit\"…
Eh, de-ar fi totul o poveste!
Remarc:
“păsări negre de toate mărimile ca o realitate” ,
“cerbii nu își vor mai ascuții coarnele de scoarța
ce mă înconjoară ”,
“să ies din piatră și cioplitorii să-și piardă priceperea
să fiu cum nimeni niciodată nu s-a gîndit”.
Însă, cel mai mult, îmi place finalul!
mi-am permis să interpretez în această manieră,
Ottilia Ardeleanu
Eh, de-ar fi totul o poveste!
Remarc:
“păsări negre de toate mărimile ca o realitate” ,
“cerbii nu își vor mai ascuții coarnele de scoarța
ce mă înconjoară ”,
“să ies din piatră și cioplitorii să-și piardă priceperea
să fiu cum nimeni niciodată nu s-a gîndit”.
Însă, cel mai mult, îmi place finalul!
mi-am permis să interpretez în această manieră,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Să evadez din piatră" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Contextfrumoasă strofa din mijloc.
eu cred că poemul are forma unui val adică începe de jos (prima strofă), se înalță (mijlocul) și-apoi coboară (ultima, nepunând versul singular).
totul este că deasupra acestuia se află sentimentul despre care vorbești!
nu mai spun altceva,
Ottilia Ardeleanu
eu cred că poemul are forma unui val adică începe de jos (prima strofă), se înalță (mijlocul) și-apoi coboară (ultima, nepunând versul singular).
totul este că deasupra acestuia se află sentimentul despre care vorbești!
nu mai spun altceva,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„o să îmblânzesc apa" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextAlex, mulțumesc. Ai o mare putere de percepție. ei, strofa a patra chiar se vrea \"alungită\". mă bucur că ți-a plăcut \"schița\".
cu bine,
Ottilia Ardeleanu
cu bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„unul care te pune în ramă" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contexteu cred că versul de început, versul de final - care are același înțeles dar exprimat în alt mod și versul de mijloc, al prăpastiei, înnoadă cele două strofe mari, după mine, reușite amândouă:
prima a sinelui, imaginară, a doua - cea reală.
cred că această combinație are farmec, transmite prin \"adânc\" și sensibilitate.
Ottilia Ardeleanu
prima a sinelui, imaginară, a doua - cea reală.
cred că această combinație are farmec, transmite prin \"adânc\" și sensibilitate.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„adânc" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contexteu cred că \"margini zimțate\" se potrivește întru totul stărilor tensionate la maxim descrise în fiecare strofă.
și cum filmele sunt de natura stărilor, este evidentă durerea de cap din final.
Ottilia Ardeleanu
și cum filmele sunt de natura stărilor, este evidentă durerea de cap din final.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„margini zimțate" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextCamera albă este „cuvântul” cheie. Poate fi sinele, poate fi lumea, mediul, poate fi virtualul...
Pe de altă parte, un alt cuvânt cheie: lotus.
Lotusul este o plantă simbolică, nu numai frumoasă, cu un miros și culori deosebite, reprezentând, spre exemplu, atributele eleganței, frumosului, perfecțiunii, grației și purității sexuale.
Cred că tot poemul este plin de profunzime, însă m-a impresionat cel mai mult începând cu strofa a doua. Aici poetul are revelația sinelui, se vede pătruns de cuvinte și așezat în floarea de lotus ca într-un monument, totuși nu îndrăznește să atingă ceea ce este palpabil și prinde viață în jurul său.
Prima strofă se remarcă prin metaforele și imaginile transmise.
Din punctul meu de vedere este un poem plin de sensuri, profunzime și care te îmbie să intri, chiar și pentru o clipă, în „camera albă”.
Un cititor oarecare,
Ottilia Ardeleanu
Pe de altă parte, un alt cuvânt cheie: lotus.
Lotusul este o plantă simbolică, nu numai frumoasă, cu un miros și culori deosebite, reprezentând, spre exemplu, atributele eleganței, frumosului, perfecțiunii, grației și purității sexuale.
Cred că tot poemul este plin de profunzime, însă m-a impresionat cel mai mult începând cu strofa a doua. Aici poetul are revelația sinelui, se vede pătruns de cuvinte și așezat în floarea de lotus ca într-un monument, totuși nu îndrăznește să atingă ceea ce este palpabil și prinde viață în jurul său.
Prima strofă se remarcă prin metaforele și imaginile transmise.
Din punctul meu de vedere este un poem plin de sensuri, profunzime și care te îmbie să intri, chiar și pentru o clipă, în „camera albă”.
Un cititor oarecare,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Camera albă" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextEi, da, câtă trudă ca să reușești un “cașcaval” bun, pe care să-l mănânce cu poftă unii, pe care să-l ia “în gheare” alții...
Iar pe de altă parte, poeții, în dorința lor de a da cât mai mult și, mai ales, cât mai de calitate uită că au familie, copii...
Pe deasupra, ei se află undeva, aproape invizibili, îi recunoaștem doar după „gust” dacă pătrundem în „creația” lor.
Abia atunci când au satisfacția aplauzelor îndrăznesc să-și recunoască propriile merite.
Și-atunci, „mușcă cu sete”!
Un poem metaforă care se adresează în egală măsură poetului și cititorului.
Am citit cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Iar pe de altă parte, poeții, în dorința lor de a da cât mai mult și, mai ales, cât mai de calitate uită că au familie, copii...
Pe deasupra, ei se află undeva, aproape invizibili, îi recunoaștem doar după „gust” dacă pătrundem în „creația” lor.
Abia atunci când au satisfacția aplauzelor îndrăznesc să-și recunoască propriile merite.
Și-atunci, „mușcă cu sete”!
Un poem metaforă care se adresează în egală măsură poetului și cititorului.
Am citit cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cașcavalul poeților" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Contextfrapant paralelismul dintre \"ea\" ce poartă hidosul nume și muza ce stârnește cutremurul creației!
matematic vorbind, cred că titlul este cu... \"vedere în spațiu\".
nu e de neglijat nici maledicția finală.
am citit cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
matematic vorbind, cred că titlul este cu... \"vedere în spațiu\".
nu e de neglijat nici maledicția finală.
am citit cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„paralele căi ale unei iubiri circulare a cărei rază este egală cu pătratul frigidității" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextatenție, la \"strămoșii noștrii\" ai o greșeală!
ar fi bine ca ideea să o îmbraci într-o haină care să-i confere măcar un pic de strălucire.
mai cred că titlul trebuie să aibă o prelungire în conținut, ori conținutul să trimită la titlu.
succes!
Ottilia Ardeleanu
ar fi bine ca ideea să o îmbraci într-o haină care să-i confere măcar un pic de strălucire.
mai cred că titlul trebuie să aibă o prelungire în conținut, ori conținutul să trimită la titlu.
succes!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„seducția divină" de Cezar C. Viziniuck
De îmbunătățit0 suflu
Contextda, e beznă lucie, dar nu și poetică! (voi citi doar \"pană\", din titlu!)
Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Pană de curent" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextvă mulțumesc pentru cuvintele voastre care mă încurajează mereu.
Ioan, sunt și versurile mele preferate.
Alex, poate fi și un astfel de poem, desigur.
mă bucură cele ce spuneți și vă mai aștept.
cu scuze pentru întârzierea neprevăzută,
Ottilia Ardeleanu
Ioan, sunt și versurile mele preferate.
Alex, poate fi și un astfel de poem, desigur.
mă bucură cele ce spuneți și vă mai aștept.
cu scuze pentru întârzierea neprevăzută,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„vremea coacerii" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextvă mulțumesc pentru trecere!
Liviu, ai dreptate, umor acid. de moment.
Ioan, un comentariu pertinent.
cu bucuria de a vă regăsi aici și, desigur, cu scuzele de rigoare că am întârziat răspunsul, însă numai din motive obiective,
Ottilia Ardeleanu
Liviu, ai dreptate, umor acid. de moment.
Ioan, un comentariu pertinent.
cu bucuria de a vă regăsi aici și, desigur, cu scuzele de rigoare că am întârziat răspunsul, însă numai din motive obiective,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„peste tot aceeași placă" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextaici exprimi trecerea, în joacă, prin etapele pe care le parcurgem fiecare dintre noi, însă, într-un mers și o viziune specifice fiecăruia.
poem care respiră \"într-un ulcior de lut\" - nu pot să nu mă duc cu gândul la copilărie, la autenticul sătesc, și totodată la un gând: din pământ ne tragem, în pământ ne ducem!
Ottilia Ardeleanu
poem care respiră \"într-un ulcior de lut\" - nu pot să nu mă duc cu gândul la copilărie, la autenticul sătesc, și totodată la un gând: din pământ ne tragem, în pământ ne ducem!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„burgundia 54" de Anni- Lorei Mainka
0 suflu
Contexttrăinicie contra dezrădăcinare!
omul este în continuă cădere, nu la propriu, ci asemenea căderii \"într-un alt anotimp\" (atât de artistic formulat!)
Poemul amintește de legăturile interioare și cele exterioare care sunt mereu într-o combinație mai mult sau mai puțin fericită.
o urmă de tristețe se simte ca în mai toate poemele lui George Pașa.
iată un gând ce mi-a plăcut foarte mult:
\"când zorii au să se reverse,
o creangă am să-mi plec
să te culeg, rouă din iarba-nstelată.\"
cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
omul este în continuă cădere, nu la propriu, ci asemenea căderii \"într-un alt anotimp\" (atât de artistic formulat!)
Poemul amintește de legăturile interioare și cele exterioare care sunt mereu într-o combinație mai mult sau mai puțin fericită.
o urmă de tristețe se simte ca în mai toate poemele lui George Pașa.
iată un gând ce mi-a plăcut foarte mult:
\"când zorii au să se reverse,
o creangă am să-mi plec
să te culeg, rouă din iarba-nstelată.\"
cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„căderea într-un alt anotimp" de George Pașa
0 suflu
Contextacoperișul
casei infinitului
adăpostire
semnează: Ottilia Ardeleanu
casei infinitului
adăpostire
semnează: Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„haiku" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextEi, da, trebuie să spun că-mi place și așa.
Textul prinde prin tematică, dialog,ușoara ironie, umorul introdus de domnul Chuck Mirror care stârnește râsul chiar prin numele lui...
Aștept cu nerăbdare urmarea,
Ottilia Ardeleanu
Textul prinde prin tematică, dialog,ușoara ironie, umorul introdus de domnul Chuck Mirror care stârnește râsul chiar prin numele lui...
Aștept cu nerăbdare urmarea,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Marele Hohot" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextAnni-Lorei, felicitări din tot sufletul!
La mai multe apariții editoriale!
Și să ne spui cum putem ajunge în posesia...
Mult succes la lansarea cărții!
Ottilia Ardeleanu
La mai multe apariții editoriale!
Și să ne spui cum putem ajunge în posesia...
Mult succes la lansarea cărții!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Lansare de carte: Alexei iese în lume în Jurnal pe bilete de autobuz" de Anni- Lorei Mainka
Recomandat0 suflu
Contexto, niște imagini superbe, metafore de toată frumusețea...
nu pot să nu remarc:
\"mi-am băut ziua
iar sângele a însorit\"
ori:
\"sunt pasărea-lentilă
măritoare a zborului
iubita poate vedea prin mine
cum îi crește unghia de la deget
sau poate citi\"
banalul acestei vieți comparate cu o carte ce cade în mâinile iubitei este ieșit din comun!
așa că m-a impresionat și, din punctul meu de vedere, spun că este un poem foarte reușit!
am citit cu mare plăcere,
Ottilia Ardeleanu
nu pot să nu remarc:
\"mi-am băut ziua
iar sângele a însorit\"
ori:
\"sunt pasărea-lentilă
măritoare a zborului
iubita poate vedea prin mine
cum îi crește unghia de la deget
sau poate citi\"
banalul acestei vieți comparate cu o carte ce cade în mâinile iubitei este ieșit din comun!
așa că m-a impresionat și, din punctul meu de vedere, spun că este un poem foarte reușit!
am citit cu mare plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„banal. dar viața mea este o carte" de Vasile Mihalache
0 suflu
Context