percepție deformată

aici poezia poartă o cămașă cu un model ce imită găurile astronomice.

într-adevăr, știință și imaginație, dar pe întuneric.

totuși, cred că mai sunt copii care au nevoie de mai multă lumină,
de aceea îmi permit să spun că lipsa aștrilor de aici pagubește creația.

cu prietenie,
cristian

au nevoie de Lumina. Sper ca noi o vom da, sper ca noi vom fi autorii.

Liviu, știi, chiar dacă e un poem adânc, predispus la reflectie
eu am râs citindu-l
știi ce m-a amuzat? sănătatea poemului
scrii din ce în ce mai bine, amigo
cu plăcerea lecturii, silvie și să știică știu de-adevăratelea cum âși lustruiesc soldații bocancii
o stelutza virtuala

iartă-mi greșelile

tehnică, gastronomie, militărie, astronomie...
ce să zic, în câteva cuvinte ai surprins necuprinsul.

nu pot să nu mă gândesc la acel creier bocanc, înnodat cu șireturi otrăvitoare, care mă face să râd de câte ori citesc poemul. ce imagine și ce gând aici!

am citit cu plăcere,

Ottilia Ardeleanu

Simpatic sf. \" ordinele nu se discută\" ? oare așa să fie? am fost o răzvrătită întotdeauna chiar când mă rodeau bocancii de soldat. Acum nu știu e sf tot ce e \"ordin\".

mi-a plăcut, LIM.
e un altfel de scris. vine dintr-un registru ținut sub coperta sufletului și din când în când îl scoți la suprafață, îndoi pagina și iarăși îl pui la loc. e un răstâmp benefic între scriituri.

\"hai să ne lustruim bocancii cu planetele mici
ordinele nu se discută\"

aprecieri!

multă stimă,
teodor dume,

Va multumesc de trecere si cuvinte. Daca v-a descretit fruntile cu atit mai bine. Si va multumesc pentru aprecieri.
LIM.