Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
nu știu să spun dacă mi-a plăcut ceva în mod special. spun doar că, la final, mi-a venit pofta de a reciti.
trage și tu concluzia.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„bucatele din sare" de ștefan ciobanu
drept pentru care, spun că mi-a plăcut.
Ottilia
Pe textul:
„dimineți reci" de Ecaterina Ștefan
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„construcție din hârtie ordinară" de Ottilia Ardeleanu
pledez pentru half in.
remarc densitatea vorbelor aici: \"distanța dintre puncte substanța drumului în sine\"
și un dramatism puternic aici: \"te agăți iei forma crucii nu mai pendulezi niciun ecou aici\".
adevărata povară doar tu o știi, Alex!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„half in / half out" de Alexandru Gheție
oricum, poemul tău sună a tinerețe, speranță, dragoste, chiar dacă se mai și iuțește, pe ici pe colea, cu câte-o vorbuliță.
naturalețea versului îmi place și mă bucură, cel mai mult, la Dragoș Vișan.
cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„bile pajură și cap la vedere" de Dragoș Vișan
sunt niște cuvinte pline de cuminte, de har.
despre trecere.
cum să poți trece, altfel decât prăbușindu-te “în potecile
trase de cocori pe azurul veșted ca menta...”? – atât de frumos și înălțător exprimat!
câtă apropiere de Cel ce, “despovărat de gloria lumii”, privește nevăzut.
Tatăl și Mama, ce bine pot fi, printre boabele de rouă, Făpturi ale Domnului.
mă înclin,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Cineva nevăzut" de Aurel Sibiceanu
mă bucură trecerea și susținerea ta. contează!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„o lume a durerii" de Ottilia Ardeleanu
găsesc aici o clipită de viață stresantă, zgomotoasă, fals strălucitoare, suficientă pentru a face “o criză de romantism”.
găsesc, de asemenea, și trăiesc o serie de imagini insuportabil de adevărate, aici. viața e “chicioasă”, se va dizolva… așa cum bine spui.
nu știu dacă e cazul să mai explic, dar “mă străbate o neliniștite mai puternică decât dacă aș fi oprit la capătul lumii”!
mă înclin,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„2010. ne încălzim, dar nu decolăm" de Vasile Munteanu
Vă mulțumesc,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„de ce?" de Ottilia Ardeleanu
aleg doar așa, ca să vezi și tu, cât de bine ai exprimat durerea, într-un singur vers: \"durerea fizică a îngenuncheat toți îngerii\".
numai bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„îți răspunde, bunicule?" de Alexandru Gheție
Ottilia Ardeleanu
ps. scuze pentru întârzierea răspunsului.
Pe textul:
„cu bubuituri în orașul meu" de Ottilia Ardeleanu
Ioan, mă bucur că ai pomenit acolo de psalm. Minunat!
Mihaela, da, suflet golit de simțuri. Ai atins ideea.
Vă aștept cu drag,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„o lume a durerii" de Ottilia Ardeleanu
mă bucur că a plăcut.
da, este o frântură de copilărie.
numai bine,
Ottilia Ardleanu
Pe textul:
„de ce?" de Ottilia Ardeleanu
o să mă gândesc dacă și cum să mai restrâng.
contează încurajările tale, implicarea...
te aștept cu plăcere.
scuze pentru întârzierea răspunsului.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„toane" de Ottilia Ardeleanu
poemul este de suflet. mama este ca o pernă pe care copilul își pune capul și visează frumos.
te felicit pentru Emi, copilul tău, dar nu numai pentru el, ci și pentru cei pe care îi așterni pe hârtie.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„11 iunie" de Mihaela Roxana Boboc
te aștept cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„iunie torid" de Ottilia Ardeleanu
Ottilia
Pe textul:
„iunie torid" de Ottilia Ardeleanu
găsesc aceste comentarii ca fiindu-mi de folos și cred că asta se poate numi colaborare adevărată pe site.
Mădălina, voi încerca să scot inutilitățile și să-l aduc la o formă convenabilă.
Domnule Pașa, aveți dreptate. Mă bucur că ați intervenit.
Raul, voi mai vedea cu subtitlul, cert este că nu e vorba de... dar nici nu voi spune.
Vă mulțumesc, încă o dată,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cu bubuituri în orașul meu" de Ottilia Ardeleanu
imaginea aceasta a omului înfundat în băutură apare aici ca reală.
desigur, nimănui nu-i place a trăi o astfel de stare.
găsesc titlul foarte nimerit.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Sunt tot ce nu-ți dorești a fi vreodată" de Ștefan Petrea
aș zice acolo: \"Îmi plac diminețile fără lumină\", ce spui, nu sună mai bine?
mie așa mi s-a părut, nu știu. vezi și tu.
am citit cu plăcere,
Ottilia
Pe textul:
„vreau să plouă" de Ecaterina Ștefan
