Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cineva nevăzut

1 min lectură·
Mediu
Acum te poți prăbuși!
îi spuneam, din toată frunza
te poți prăbuși, în potecile
trase de cocori pe azurul
veșted ca menta...
Surâzi!
Sunt pești în surâsul tău,
pești care se zbat
pe masa mea de sărac,
sunt greieri în tăcerea ta
și-i pot strânge cu palma
și ascunde-n mahrama udată de lacrămile
Mamei mele care, cum ți-am spus
altădată, s-a prăbușit într-un cântec
de dragoste și a pierit prin fereastră,
printre boabele de rouă ce bine pot fi
Făpturi ale Domnului…
Prin fereastră privea cineva nevăzut:
era tatăl meu despovărat de gloria lumii,
cheltuit de cețuri și melancolie,
de pasul culegătorului
de vie…
024444
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
104
Citire
1 min
Versuri
22
Actualizat

Cum sa citezi

Aurel Sibiceanu. “Cineva nevăzut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurel-sibiceanu/poezie/13944466/cineva-nevazut

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOA
Ottilia Ardeleanu
o poezie de mare dragoste, de suflet zidit cu măiestrie.

sunt niște cuvinte pline de cuminte, de har.

despre trecere.

cum să poți trece, altfel decât prăbușindu-te “în potecile
trase de cocori pe azurul veșted ca menta...”? – atât de frumos și înălțător exprimat!

câtă apropiere de Cel ce, “despovărat de gloria lumii”, privește nevăzut.

Tatăl și Mama, ce bine pot fi, printre boabele de rouă, Făpturi ale Domnului.

mă înclin,


Ottilia Ardeleanu
0
@mihaela-roxana-bobocMB
E atâta poezie și melodicitate în aceste versuri că e greu să nu te înclini și să nu recunoști valoarea și frumusețea sufletului acestui poet.

Aceste versuri sunt preferatele mele:

te poți prăbuși, în potecile
trase de cocori pe azurul
veșted ca menta...

era tatăl meu despovărat de gloria lumii,
cheltuit de cețuri și melancolie,
de pasul culegătorului
de vie…

Simt dragostea și legătura aceasta puternică a sângelui care strigă chiar și după trecerea dincolo.

Mihaela
0