Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„constatare" de Ottilia Ardeleanu
faptul că aceasta aleargă ca un curent \"nou\" și că poate fi ceva de preț, așa cum finalul dezvăluie, dă originalitate versului tău. până și punctele au rolul lor, acela de a te face să iei o pauză și... să inspiri.
frumos, Silvia.
Ottilia
Pe textul:
„ideea" de Silvia Goteanschii
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Lumina buzelor. O rugăciune" de Ioan Barb
oricum e ca o \"boală\" (,) transmisibilă. de aici și reciprocitatea.
oricare bărbat ajunge \"încălțat\"!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„r-ar diateza ei a dracu" de Vasile Munteanu
Felicitări, dragă Vali!
Ottilia
Pe textul:
„Lumea satului românesc" de Vali Slavu
Domnule Sibiceanu, voi ține cont de cele spuse și promit să revin asupra textului, după un timp. Mulțumesc frumos.
Vă aștept cu plăcere.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„umil" de Ottilia Ardeleanu
Răzvan Rachieru: este o interpretare deosebită!
Vă mulțumesc pentru trecere.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„umil" de Ottilia Ardeleanu
îmi stăruie pe retină.
îmi văd amurgul ca un \"bot însângerat\", așteptând să-mi sară în undiță un peștișor \"grăind cu ochii\" din străfunduri.
superb!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cerul e un buchet de rourele" de Vasile Munteanu
îți mulțumesc mult.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„constatare" de Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„constatare" de Ottilia Ardeleanu
oricum, ai făcut o analiză frumușică. chiar dacă zici că e slab textul.
ăsta e. și... oi fi simțit eu ceva acolo, așa, nuanțat, de am putut să spun măcar atât.
mulțumesc, încă o dată.
Ottilia
Pe textul:
„constatare" de Ottilia Ardeleanu
poem care atinge sufletește. nelipsit de figuri de stil puternice și un titlu pe măsură.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Doamne, te-am îngropat iar" de Ioan Barb
dar îți mulțumesc mult pentru prezență și pentru punctul de vedere sincer. cred că încă mai caut resurse în mine. în acest poem, peste așa ceva am dat.
îți mulțumesc, Katy.
Ottilia
Pe textul:
„constatare" de Ottilia Ardeleanu
\"pământ visat de pierduții pe ape...
Zăream o palidă strună și mâna
blândului Rege David răpus
de muzica migdalelor căzând…\" - un final impresionant.
întreg poemul este pătruns de poezie. idee și poezie.
ce-aș mai putea spune când frunzele sunt \"dulgherite de lumină\"?
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Somnul celălalt" de Aurel Sibiceanu
remarc:
\"vei vedea tu când vei înainta prin viață
și păcălelile se vor întoarce împotriva ta
așa cum fac și amânările
peste care vin încurcăturile
și-ți vei dori bucuria și liniștea
iar ele nu vor avea de unde rodi\"
ori \"soarele a privit în punctul în care l-am zidit\".
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„prin tomis trecea" de Ioan-Mircea Popovici
îți mulțumesc pentru prezență. pentru ajutor.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„constatare" de Ottilia Ardeleanu
deci, vreau să o iau ca pe o lumină, nu ca pe o întunecare.
fiecare avem și bun și rău în noi. haideți să vedem ceea ce avem bun și să-l valorificăm.
cred că pot face și o asemenea interpretare, tot în stilul contradicției.
în aceeași idee ca și „Capodoperă”, poezia aceasta, în fond, ne dă de gândit că lucrurile nu sunt deloc întâmplătoare și că este chiar necesar să existe cel puțin două lucruri în contradictoriu, de pildă doi poeți din două tabere, pentru a determina ambiție și ascensiune. Altminteri, ar fi o monotonie continuă și toată lumea s-ar complace la același nivel, nu se știe cât de înalt.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„pe cîmpul de bătălie" de Liviu-Ioan Muresan
Cam asta se întâmplă și cu poetul, în general. Este arătat cu degetul, se râde grosier, se fac “bărcuțe din paginile scrise”, ca, mai apoi, să se găsească cineva în stare să-l aprecieze, după care și cei care au sfidat munca și valoarea acestuia, îi recunosc, public, valoarea.
Să mulțumim valurilor care au făcut această treabă în locul oamenilor. Ele au avut mai multă intuiție asupra capodoperei!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Capodoperă" de Liviu-Ioan Muresan
\"lacrimile întocmai ca niște foarfeci
îi taie obrajii în fâșii\" ce imagine poetică!
dar și primul vers e notabil.
titlul este deosebit. pentru toate transformările...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„un fel de reciclare. ca la horă" de ștefan ciobanu
