Poezie
muritorii de foame
1 min lectură·
Mediu
muritorii de foame se hrănesc cu metafore
și rugăciuni
ard lumînări
multe lumînări pentru morți pentru iluminat camera în care umbrele
nu-i înspăimîntă ci le fac poftă de mîncare.
zgîrîie pereții apoi toarnă ceara în formele unghiilor
pereții se topesc în zilele fierbinți
atunci casa le devine lumînare și ard tăcuți
poftind luminile în stomacurile goale
precum iubitorii de condimente în exces.
muritorii de foame văd cerul plin de pești
cum se scarpină unii de alții și cad solzi înspre gurile lor
cum flăcările mistuie solzii și numai mirosul
îi cuprinde și se îmbată de miros
recită poeme clasice
antice
de pe vremea primelor lumînări
metaforic se îmbuibă
cu moarte.
043.917
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “muritorii de foame.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13951435/muritorii-de-foameComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MZMZMarius Iulian Zinca✓... de depresie vad in scrierea prezenta toti oamenii disperati de lipsa unui gram de noroc inghesuiti in incintele de aprins lumanari la \"morti si vii\"..., citit cu placere si-ngandurat la imagini..., ZIMI
0
RRPoezia m-a dus cu gândul nu la muritorii de foame propriu-ziși, ci la muritorii de foame spirituală, emaciați de metafore, imagini poetice, de cuvinte care zidesc ființa în templul spiritual, spectre sinistre luminate de lumânări prelungite în umbre ce se hrănesc cu literele scrijelite pe foaie, oameni care se hrănesc cu substanța nefiindului.
0
OACredincioși. Scrisului. Până la moarte.
Metafore care curg precum ceara topită.
Mă bucur nespus că mesajul tău se leagă de credință.
Oamenii literelor „se îmbată de miros
recită poeme clasice
antice
de pe vremea primelor lumînări
metaforic se îmbuibă
cu moarte.”
„ard tăcuți
poftind luminile în stomacurile goale” – iată ce imagine!
Un poem care merită toată lauda.
Ottilia Ardeleanu
Metafore care curg precum ceara topită.
Mă bucur nespus că mesajul tău se leagă de credință.
Oamenii literelor „se îmbată de miros
recită poeme clasice
antice
de pe vremea primelor lumînări
metaforic se îmbuibă
cu moarte.”
„ard tăcuți
poftind luminile în stomacurile goale” – iată ce imagine!
Un poem care merită toată lauda.
Ottilia Ardeleanu
0
LMvăd că fiecare percepe în alt fel textul, sau remarcă anumite aspecte. Ceea ce e bine. M-ați făcut să o analizez și eu mai profund. Vă mulțumesc.
LIM.
LIM.
0