Poezie
ape ape
1 min lectură·
Mediu
stăteam lipiți pe marginea râului
coaste în coaste ne îmblânzeam ochii
lung și răvășitor electrizați și răpuși
de același duh al iubirii
apa susura pe la glezne trecea peste
oasele picioarelor noastre confundate
cu miile de pietre nehrănite vreodată
cu aer
eram lipiți poate doar ploaia ne mai putea separa
însă curios
peste noi strălucea soarele de vară
goi trăiam liniștea aceea devastatoare
goi și cuprinși
până când fluturii tăi treceau peisajul meu intim și invers
mă ridicai de-o mână intram în apa limpede
și-acolo făceam dragoste
apele se înnodau în jurul trupurilor
se răsuceau și dansau ca ielele
până când păsările din noi țipau
ieșeam la mal vlăguiți
de cât ne luase valul
0182.039
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “ape ape.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14172535/ape-apeComentarii (18)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OAești un simțitor!
Mă bucur că mai există astfel de bipede! (să mă ierți că am spus așa, dar nu pot spune altfel în zona unei presupuse civilizații. ne întoarcem la maimuță - subiect tratat pe când eram o mucoasă...)
Îți mulțumesc și mă onorează lectura ta permanentă.
Mă bucur că mai există astfel de bipede! (să mă ierți că am spus așa, dar nu pot spune altfel în zona unei presupuse civilizații. ne întoarcem la maimuță - subiect tratat pe când eram o mucoasă...)
Îți mulțumesc și mă onorează lectura ta permanentă.
0
TDDistincție acordată
Ottilia!
Apele tale sunt limpezi precum zborurile fluturilor ce netezesc cerul cu aripile
Rotund și frumos!
Luminez
Cu sinceritate,
același
t.dume
Apele tale sunt limpezi precum zborurile fluturilor ce netezesc cerul cu aripile
Rotund și frumos!
Luminez
Cu sinceritate,
același
t.dume
0
OATeo, popasul tău și luminița din colț mă bucură mult.
0
CSDistincție acordată
Imaginea coastelor care mă duce la Adam și Eva, electrizantul mesaj al iubirii, firescul lucrurilor, al faptelor, fac această construcție apetisantă. Izul fermecător al anilor 80-90 se simte încă din primele versuri. Unde este iubire este și val. Poate un val care vine pleacă. Am rămas cu imaginea râului în preajma căruia există viață. Tainic și metafizic țipătul păsărilor dinspre final. Am rămas cu acest text și în consecință las și eu un semn. Mulțumesc.
0
PEscris cu multă imaginație și o explozie a trăirilor. Valul reprezintă în acest poem modul plenar de a trăi sentimentul iubirii.
0
OAElena, mă bucur că ți-a plăcut scenariul liric.
Gânduri bune!
Gânduri bune!
0
LAcare se vrea indrazneata, dar nu asta conteaza, ci faptul ca in mintea noastra toti visam cumva la apa, la cer cu stele, la impartasire a dragostei si consumare pe malui apei, element primortial, care dupa aer, foc si pamant a fost sintetizat in atom. toate-s vechi si noua toate, dau o stea pentru faptul ca e un poem cuprinzator chiar daca si nu rascolitor.
0
LA0
OAOnorată.
0
LN0
OAdomnule Liviu Nanu. Onorată!
0
ȘUn poem de dragoste, care transmite. Imagini frumoase, naturale. Are şi ceva în plus, după părerea mea. Versul: și-acolo făceam dragoste
E un vers explicit, inutil, care distruge farmecul şi misterul poemului. Actul iubirii se sugerează oricum la sfârşit, mai subtil, mai metaforic: "ieșeam la mal vlăguiți \ de cât ne luase valul"
De scos şi versul cu apa limpede de dinainte de versul cu făcutul dragostei. Se repetă apa/apele la distanţă foarte scurtă.
poemul se structurează astfel, la final:
goi și cuprinși
de apele care se înnodau în jurul nostru
(se răsuceau) și dansau ca ielele
până când păsările din noi țipau
ieșeam la mal vlăguiți
de cât ne luase valul
E un vers explicit, inutil, care distruge farmecul şi misterul poemului. Actul iubirii se sugerează oricum la sfârşit, mai subtil, mai metaforic: "ieșeam la mal vlăguiți \ de cât ne luase valul"
De scos şi versul cu apa limpede de dinainte de versul cu făcutul dragostei. Se repetă apa/apele la distanţă foarte scurtă.
poemul se structurează astfel, la final:
goi și cuprinși
de apele care se înnodau în jurul nostru
(se răsuceau) și dansau ca ielele
până când păsările din noi țipau
ieșeam la mal vlăguiți
de cât ne luase valul
0
OAîncă nu m-am decis la a modifica, dar mulțumesc pentru punctul de vedere pertinent!
0
MSpentru compunere:
- „eram lipiți poate doar ploaia ne mai putea separa” = eram lipiți că nici ploaia ne mai putea separa
-„invers” = viceversa
un alb vers de prisos ... „și-acolo făceam dragoste”
Exact cum spune dl Ionuț: rămâne la latitudinea dv!
Mult succes, sănătate, bucurie...!
- „eram lipiți poate doar ploaia ne mai putea separa” = eram lipiți că nici ploaia ne mai putea separa
-„invers” = viceversa
un alb vers de prisos ... „și-acolo făceam dragoste”
Exact cum spune dl Ionuț: rămâne la latitudinea dv!
Mult succes, sănătate, bucurie...!
0
OAstimate Miclăuș Silvestru. Voi reflecta și asupra propunerilor dvs.
0
coasta mea și lumea te-a făcut pe tine, nu-i poveste
că noi n-am fi trăit dacă nu ne respiram, toracic, unul altuia
și nici apele n-ar fi știut ce este dragostea
doar noi am știut să-i dăruim, fără să risipim
te iau de mână și te duc acasă
îți amintești?
înainte să ne dăruim sărutul, tălpile noastre au sărutat pietrele
atunci au respirat întâia oară
***
frumos și un delicat erotism în textul tău
poezia ta e ca o poezie
mi-a plăcut