OSOancea Sorin
Verificat@oancea-sorin-0039906
Braila
„Viața e o victorie, poți să o pierzi!”
Născut în timpul verii
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
cu drag, pentru observații sincere și emoții vii. e clar că intuiți măcar funcționalitatea unor construcții din text dar poezia începe totdeauna după ce terminați de citit. Chapeau a vous monsieur, vous avez lu meilleur ce poeme
Pe textul:
„visul american pierdut" de Oancea Sorin
0 suflu
Contextgândul, precum ați remarcat, este limitat de trup. Nu voi continua să numesc trupul drept minusul, ba finalitatea.
N-aș formula minți deschise/închise drept receptor/"orb" al libertății, ci, libertatea pe care ați intuit-o e năpasta poetului de a-și afla limita într-o lume care-l caută dar uită de el. Tema destinului orb - dintele ce bate a clopot - expune gândul drept arc între destinele poeților, lire încurcate în absurdul ăsta...
Mulțumesc domnule Rachieriu! Stimă și inspirație, apreciez mult comentariul dumneavoastră.
N-aș formula minți deschise/închise drept receptor/"orb" al libertății, ci, libertatea pe care ați intuit-o e năpasta poetului de a-și afla limita într-o lume care-l caută dar uită de el. Tema destinului orb - dintele ce bate a clopot - expune gândul drept arc între destinele poeților, lire încurcate în absurdul ăsta...
Mulțumesc domnule Rachieriu! Stimă și inspirație, apreciez mult comentariul dumneavoastră.
Pe textul:
„Poetul de peron" de Oancea Sorin
0 suflu
ContextCâte relații pentru un fapt/obiect în sine?
Ce e de cercetat aici?
Din text se remarcă apariția extraomului, produs al alterității, asemeni un portal către transcendent unde e facilitată relaționarea cu ființele (acestuia?)
Apoi aflăm că ontologia extraomului e definită de spiritualizare, interesantă constatare.
Aflăm apoi că balanța este între cele false, surogat, și cele din afară, constructive.
E definit un fel de echilibru dintre latență și dezvoltare, greoi exprimat am spune.
La final, floarea acestui extraom este însăși lateralitatea ființei, toposul meta-creației și al transcendenței, am putea spune.
Remarc: "Vocația încarcă așteptarea în creație cu idei inovatoare"
Inspirație pentru cercetarea începută!
Ce e de cercetat aici?
Din text se remarcă apariția extraomului, produs al alterității, asemeni un portal către transcendent unde e facilitată relaționarea cu ființele (acestuia?)
Apoi aflăm că ontologia extraomului e definită de spiritualizare, interesantă constatare.
Aflăm apoi că balanța este între cele false, surogat, și cele din afară, constructive.
E definit un fel de echilibru dintre latență și dezvoltare, greoi exprimat am spune.
La final, floarea acestui extraom este însăși lateralitatea ființei, toposul meta-creației și al transcendenței, am putea spune.
Remarc: "Vocația încarcă așteptarea în creație cu idei inovatoare"
Inspirație pentru cercetarea începută!
Pe textul:
„Extra-urile, pseudo-urile și meta-urile 1,2,3" de razvan rachieriu
0 suflu
Context1. Metempsihoză?
2. "...atunci când și-a depus substanța în avatarurile cochetând cu nemurirea..."
Dumnezeu are caracterul de atotputernic, de ce e nevoie să înșirați 3 sinonime?
3.zerouri și hiatusuri? Simptomele siderării? Efect apatie și catatonie nu mai e nevoie de nemișcare, e implicită...
4. "...discrepanța dintre entitățile din lăuntrul omului..." - omul e o sumă de personalități multiple?
Cercetarea dumneavoastră asupra ființei leneșe în același text cu contradicția produce un efect interesant de nedumerire abisală. Inspirație pentru cercetări ulterioare...
2. "...atunci când și-a depus substanța în avatarurile cochetând cu nemurirea..."
Dumnezeu are caracterul de atotputernic, de ce e nevoie să înșirați 3 sinonime?
3.zerouri și hiatusuri? Simptomele siderării? Efect apatie și catatonie nu mai e nevoie de nemișcare, e implicită...
4. "...discrepanța dintre entitățile din lăuntrul omului..." - omul e o sumă de personalități multiple?
Cercetarea dumneavoastră asupra ființei leneșe în același text cu contradicția produce un efect interesant de nedumerire abisală. Inspirație pentru cercetări ulterioare...
Pe textul:
„Inerția 1, Contradicțiile 1" de razvan rachieriu
0 suflu
Context+ nisip crepuscular adică cerul se risipește în înserare sau culoarea înserării pe nisip, oricum o imagine interesantă.
+ clepsidră/tâmplă
+ clopot îngropat/ zgomotul asurzitor al secundelor
- destul de multă ezitare, articol nehotărât, neapartenență a elementelor, probabil nerecunoaștere - devine relativ disonant ...
Timp concav adică cupa răsturnată a clepsidrei de deasupra?
+ clepsidră/tâmplă
+ clopot îngropat/ zgomotul asurzitor al secundelor
- destul de multă ezitare, articol nehotărât, neapartenență a elementelor, probabil nerecunoaștere - devine relativ disonant ...
Timp concav adică cupa răsturnată a clepsidrei de deasupra?
Pe textul:
„timp concav" de Ursu Marian Florentin
0 suflu
ContextEul poetic, din ascuns aude ceea ce cititorului nu-i poate lăsa să vadă, decât
dacă cel din urmă se uită la cerul înstelat și înțelege că, poate un Angstrom din privirea asta e o lumea care privește spre Angstrom-ul lui. Câte se mai pot scrie stimate domn Picasso? Cu stimă!
dacă cel din urmă se uită la cerul înstelat și înțelege că, poate un Angstrom din privirea asta e o lumea care privește spre Angstrom-ul lui. Câte se mai pot scrie stimate domn Picasso? Cu stimă!
Pe textul:
„liniștea internautului" de Oancea Sorin
0 suflu
ContextDomnule Rentea, lirismul dvs. mă provoacă prin franchețea, impuritate expresivă.
Aici ponciful libertății absolute îmbracă imagini ale derivei, imagini recurente în ultimele texte recente, de parcă libertate e restitutio ad integrum, un fel de tabula rasa postfactum...
formele de evadare denumite libertate în textul dumneavoastră, recursul la finalitatea primatei în cei hăituiți e inteligibilă dar reprobabilă...
Pentru asta poza unei realități lirice ne îndurerează pe amândoi presupun...
Aici ponciful libertății absolute îmbracă imagini ale derivei, imagini recurente în ultimele texte recente, de parcă libertate e restitutio ad integrum, un fel de tabula rasa postfactum...
formele de evadare denumite libertate în textul dumneavoastră, recursul la finalitatea primatei în cei hăituiți e inteligibilă dar reprobabilă...
Pentru asta poza unei realități lirice ne îndurerează pe amândoi presupun...
Pe textul:
„Oamenii au nevoie de o anumită libertate" de adrian rentea
0 suflu
ContextPe umărul stâng tatuat un tramvai comunist
se pierde scrâșnind reumatic în ceață
Dacă îmi permiteți îi voi zice tramvaiul care a cuvântat la plenară.
Scrâșnitul care seamănă a umăr dar sună a șine este expresiv, cine are urechi să-și imagineze măcar...
Apoi Nirvana, Kurt și Magnum sincer nu e nimic poetic, nici măcar simbolic, mai ales pentru spațiul nostru nu exprimă mare lucru...
Derivă, dezolare, dar nu înțeleg ce e psihedelic aici...
Spor!
se pierde scrâșnind reumatic în ceață
Dacă îmi permiteți îi voi zice tramvaiul care a cuvântat la plenară.
Scrâșnitul care seamănă a umăr dar sună a șine este expresiv, cine are urechi să-și imagineze măcar...
Apoi Nirvana, Kurt și Magnum sincer nu e nimic poetic, nici măcar simbolic, mai ales pentru spațiul nostru nu exprimă mare lucru...
Derivă, dezolare, dar nu înțeleg ce e psihedelic aici...
Spor!
Pe textul:
„Poem psihedelic" de Ella Poenaru
0 suflu
ContextVerdele tău nu e verdele mele
Licență poetică?
Mie îmi place dar nu pot găsi sensul, muzicalitate? joc?
Textul în toată ființa lui îmi exprimă tăcerea dintre noi chiar dacă vorbim aceiași limbă, folosim același vocabular dar suntem profund de neînțeles
Apoi verdele dumneavoastră adică tinerețe, prospețime deschide poteca adevărurilor paralele poate chiar falia dintre vârste, stări, spații...
Vă mulțumesc pentru înseninare.
Licență poetică?
Mie îmi place dar nu pot găsi sensul, muzicalitate? joc?
Textul în toată ființa lui îmi exprimă tăcerea dintre noi chiar dacă vorbim aceiași limbă, folosim același vocabular dar suntem profund de neînțeles
Apoi verdele dumneavoastră adică tinerețe, prospețime deschide poteca adevărurilor paralele poate chiar falia dintre vârste, stări, spații...
Vă mulțumesc pentru înseninare.
Pe textul:
„Spectrum" de Traian Rotărescu
0 suflu
ContextInteriorizarea prin obiecte cu urme umane, solitudinea se exprimă emoțional în ultimele versuri.
Minimalismul imaginilor developate în text capătă ecou prin recitire
Rămân cu starea de a fi exprimată în text.
Minusurile sunt chestiuni de gust în cazul de față
Vă mulțumesc.
Minimalismul imaginilor developate în text capătă ecou prin recitire
Rămân cu starea de a fi exprimată în text.
Minusurile sunt chestiuni de gust în cazul de față
Vă mulțumesc.
Pe textul:
„impact" de ovidiu cristian dinica
0 suflu
ContextEu aș scrie cam așa:
"Mă visam noaptea într-o clepsidră întoarsă
tu încercai să ne înveți uitarea
îți creșteau aripile - fâșii de cer
din anotimpurile-ți de pe umeri."
Restul rămâne cum ați publicat
Am sentimentul îmbătrânirii, melancolia, temă principală
motivul fâșiilor de cer mi se pare lesne de înlocuit în titlu cu clepsidra.
Oricum textul are potențial, produce inspirație, mai ales finalul. Remarc ultimele 3 versuri.
"Mă visam noaptea într-o clepsidră întoarsă
tu încercai să ne înveți uitarea
îți creșteau aripile - fâșii de cer
din anotimpurile-ți de pe umeri."
Restul rămâne cum ați publicat
Am sentimentul îmbătrânirii, melancolia, temă principală
motivul fâșiilor de cer mi se pare lesne de înlocuit în titlu cu clepsidra.
Oricum textul are potențial, produce inspirație, mai ales finalul. Remarc ultimele 3 versuri.
Pe textul:
„fâșii de cer" de Ursu Marian Florentin
0 suflu
ContextDin viață aș lua amintirea(!)
Că lucrul sfânt pe lume e.
Îmbălsămată-mi e iubirea(!)
în al eternității jurământ.
Nu i-aș lăsa de fel uitare
în misticul ei legământ.
Nimeni așa putere n-are
să-i încalce sacru crezământ.
Din viață aș lăsa simțiri pe file
pentru nebăgații în seamă muritori.
Până la căpătâiul zilei inutile
rostire-le-vor încrezători.
Că lucrul sfânt pe lume e.
Îmbălsămată-mi e iubirea(!)
în al eternității jurământ.
Nu i-aș lăsa de fel uitare
în misticul ei legământ.
Nimeni așa putere n-are
să-i încalce sacru crezământ.
Din viață aș lăsa simțiri pe file
pentru nebăgații în seamă muritori.
Până la căpătâiul zilei inutile
rostire-le-vor încrezători.
Pe textul:
„44" de Popica-Savin Alina-Roxana
De îmbunătățit0 suflu
ContextFaptul în sine, Kant, lume
Descopăr emoționat textul dumneavoastră despre lume-adevăr și reprezentarea ei.
Prima strofă e saturată.
Derivarea strofei secunde cred că stă în nevoia mentală de a fi înțeles sau dezvoltarea lirică întru sentință.
Descopăr emoționat textul dumneavoastră despre lume-adevăr și reprezentarea ei.
Prima strofă e saturată.
Derivarea strofei secunde cred că stă în nevoia mentală de a fi înțeles sau dezvoltarea lirică întru sentință.
Pe textul:
„Kantiada" de Laurențiu Belizan
0 suflu
Contextfascinație, patimă, eros apoi deșert, beduini, turban portocaliu.
o cafea la nisip într-un spațiu suprareal?
finalul poemului:
"catifelate parfumate vii
creaturi domestice se retrag
în sălbăticiuni
sunt exact în momentul acesta
te privesc ca şi cum
de mult ai fi trecut
îmi recuperez cafeaua în timp util!"
rezolvă fantasma în trezirea la timp.
Nu se anunță. De altfel motivul cafelei răsare din restul poemului.
o cafea la nisip într-un spațiu suprareal?
finalul poemului:
"catifelate parfumate vii
creaturi domestice se retrag
în sălbăticiuni
sunt exact în momentul acesta
te privesc ca şi cum
de mult ai fi trecut
îmi recuperez cafeaua în timp util!"
rezolvă fantasma în trezirea la timp.
Nu se anunță. De altfel motivul cafelei răsare din restul poemului.
Pe textul:
„până la argintiu (2)" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
Contexttopos și spirit sau mai simplu loc și faptă.
poate prea pietist pentru gustul meu, firescul gestual cel de toate zilele se îmbină plastic în imagini echilibrate.
poate prea pietist pentru gustul meu, firescul gestual cel de toate zilele se îmbină plastic în imagini echilibrate.
Pe textul:
„Gestica noastră cea de toate zilele " de Alexandra Alb Tătar
0 suflu
ContextAici prin alăturarea pictor naiv adolescență ați pus în același verb două stări.
Apoi șevalet pânză freatică e abisul ființei deși imaginea e imposibil de vizualizat plastic
Remarc sensibilitatea melancolică
Apoi șevalet pânză freatică e abisul ființei deși imaginea e imposibil de vizualizat plastic
Remarc sensibilitatea melancolică
Pe textul:
„Pictor naiv adolescența" de adrian rentea
0 suflu
ContextTermenul corect e ambliopie.
Restul e fantasmă.
Restul e fantasmă.
Pe textul:
„ambiopie" de Cristina M Moldoveanu
0 suflu
ContextSubscriu.
Ultimele 4 versuri din prima strofă:
"iar acea pulbere
e perfuzia cu glucoză
ce ține loc de hrană
și le ascunde ridurile"
o imagine de forță și durere greu de imaginat. Are plasticitate deopotrivă cu transcendent, spiritual...
"compătimiți-i pe cei ce blestemă luna
care le-a furat somnul
inundându-le camerele sterile precum secțiile ATI
în timp ce în bucătării
tacâmurile și vesela așteaptă aliniate"
asta aș pune motto unei cărți despre modernitate. Panseu sociologic cu imagine sublimată în vibrație vitală. Frumos.
E un poem (text) de esență în care răsună dorul de spirit.
Ultimele 4 versuri din prima strofă:
"iar acea pulbere
e perfuzia cu glucoză
ce ține loc de hrană
și le ascunde ridurile"
o imagine de forță și durere greu de imaginat. Are plasticitate deopotrivă cu transcendent, spiritual...
"compătimiți-i pe cei ce blestemă luna
care le-a furat somnul
inundându-le camerele sterile precum secțiile ATI
în timp ce în bucătării
tacâmurile și vesela așteaptă aliniate"
asta aș pune motto unei cărți despre modernitate. Panseu sociologic cu imagine sublimată în vibrație vitală. Frumos.
E un poem (text) de esență în care răsună dorul de spirit.
Pe textul:
„Nu-i compătimiți pe poeți" de adrian rentea
0 suflu
ContextPrima strofă e altceva decât a doua.
Fără versul:"și picioare de mers", strofa secundă exprimă imaginea poetică a îmbătrânirii.
Prima strofă e o suită de metafore fixate semantic apropiat. Dă sentimentul repetiției stării de neputință-revoltă.
Concluzia e că ați scris 3 poezii.
Fără versul:"și picioare de mers", strofa secundă exprimă imaginea poetică a îmbătrânirii.
Prima strofă e o suită de metafore fixate semantic apropiat. Dă sentimentul repetiției stării de neputință-revoltă.
Concluzia e că ați scris 3 poezii.
Pe textul:
„neavând pietre" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextMetanoia sau riscul regăsirii în timp de ceață.
Mulțumesc domnule Rachieriu
Mulțumesc domnule Rachieriu
Pe textul:
„Frâu " de Oancea Sorin
0 suflu
Context