Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

liniștea internautului

1 min lectură·
Mediu
Un zepelin - regnul păsărilor
alungește cerul spre toamnă...
din "bluetooth-ul" mașinii
susură magic: "summer is gone...";
potecă către negura răcorită,
umbrită între carpetele piscurilor...
un cor de îngeri suspină
camuflați în jivine binecuvântate,
primitoare, și îngăduitoare
cu eul poetic, intrus în sălbăticie...
din bolta catedralei mântuirii,
cu surâs izbăvitor de cumințenie,
sfinții, heruvimii, toate cele cerești
petrec liniștea muririi dintre nori,
undeva, pare-se atât de îndepărtat,
încât nici telescopul ultramodern
care zărește mai încolo de Jupiter
nu poate descrie în umbre...
fabula modernității, cariată,
nu mai are nimic comic în ea,
nu mai are nimic sfânt în ea,
nu mai are nimic sub covorul luxos
de idealuri scurte cât o viață de om...
021.441
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
114
Citire
1 min
Versuri
23
Actualizat

Cum sa citezi

Oancea Sorin. “liniștea internautului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oancea-sorin-0039906/poezie/14148985/linistea-internautului

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Am asimila eterul celestului dacă „eul poetic” ar petrece împreună cu „sfinții, heruvimii”, serafimii și îngerii care posedă potențialul esoteric al „mântuirii”.
0
@oancea-sorin-0039906OSOancea Sorin
Eul poetic, din ascuns aude ceea ce cititorului nu-i poate lăsa să vadă, decât
dacă cel din urmă se uită la cerul înstelat și înțelege că, poate un Angstrom din privirea asta e o lumea care privește spre Angstrom-ul lui. Câte se mai pot scrie stimate domn Picasso? Cu stimă!
0