NCNuta Craciun
Verificat@nuta-craciun
Orastie - Hunedoara
„sau taci sau spui ceva mai bun decât tăcerea”
M-am născut în cel mai frumos sat de munte de pe Valea Grădiștei, satul Bucium, jud. Hunedoara, într-o primăvară pe care m-am străduit s-o port mereu pe dinăuntru. Poezia mi-a fost mereu cel mai bun aliat de-a lungul vieții, cu ajutorul ei am traversat cu bine toate evenimentele ce mi-au…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
m-a rascolit sensibilitatea acestor versuri, dorul de cei plecati cu coplesitoarea vina ca nu am stiut pretui destul timpul petrecut impreuna, m-au dus aproape de “mama”, care desi traieste e atat de departe, iar eu atat de instrainata…
imi intra la suflet versuri ca acestea, cu naturaletea realului nedisimulat, scrise din nevoia imperioasa de a deschide “carapacea exilului”,
din pacate o spun si pentru mine, doar atunci cand ne apasa o vina recunoscuta prea tarziu…
cu drag
nuta
imi intra la suflet versuri ca acestea, cu naturaletea realului nedisimulat, scrise din nevoia imperioasa de a deschide “carapacea exilului”,
din pacate o spun si pentru mine, doar atunci cand ne apasa o vina recunoscuta prea tarziu…
cu drag
nuta
Pe textul:
„Ai stat cu mine prea puțin..." de Ileana Lucia Floran
0 suflu
Contextvers cu vocatia confesiunii, lumea de langa noi e o lume
lucida Gelu, deci o lume a tradarii, doar in singuratate nu putem fi loviti :)
de cate ori ne rezvratim impotriva tradarii destinului, ridicam mana cu piatra, dar… stii despre cel ce loveste… si uite asa acceptam toate cate vin, ca facand parte dintr-un… manual cu invataturi.
si ce motiv mai serios decat toamna poate provoca aparenta
noastra de liniste?
doar gandul, “cal troian”, se substrage ades de la mersul firesc al lumii noastre interioare …
anana
lucida Gelu, deci o lume a tradarii, doar in singuratate nu putem fi loviti :)
de cate ori ne rezvratim impotriva tradarii destinului, ridicam mana cu piatra, dar… stii despre cel ce loveste… si uite asa acceptam toate cate vin, ca facand parte dintr-un… manual cu invataturi.
si ce motiv mai serios decat toamna poate provoca aparenta
noastra de liniste?
doar gandul, “cal troian”, se substrage ades de la mersul firesc al lumii noastre interioare …
anana
Pe textul:
„trădarea precum un lichid nesociabil..." de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
Contextportret decupat cu grija dintr-o realitate ... cu cartofi prajiti la rever:)
bine te-am regasit, chiar daca nu-ti mai amintesti cine sunt... ai dreptate despre anihilarea melancoliilor, acelasi robot locuieste in multe trupuri de-altfel, partea care ne tine la suprafata e poate tocmai acceptarea, resemnarea ...
cu drag de regasire
anana
bine te-am regasit, chiar daca nu-ti mai amintesti cine sunt... ai dreptate despre anihilarea melancoliilor, acelasi robot locuieste in multe trupuri de-altfel, partea care ne tine la suprafata e poate tocmai acceptarea, resemnarea ...
cu drag de regasire
anana
Pe textul:
„Pescarul" de Nicolae Szekely
0 suflu
Contextprimul vers “ador sa infior zorii” mi-a dezvaluit o sensibilitate
mascata de o tehnica de bun manuitor al cuvantului,
din punctul de vedere al unui mort “inverbat” de singuratate,
viata-i o floare de hartie…dar poate fi si privilegiu atunci cand
nu respecti traiectoria timpului, sau doar aparenta de forma zilei
si a noptii cand iti schimbi cainii singuratatii in functie de anotimp:)
o inarmare pana in dinti in fata ghearelor fruste si verzi ale realului,
poate fi si suferinta tabacita, pentru a face fata unui timp in deriva...
din cat va citesc inclin si eu spre … acele cuvinte cu miez care exclud partea
fericita a lucrurilor, in ideea ca tot ce este perfect se afla dincolo de noi,
alaturi ne sunt doar grijile, obligatiile si temerile…
cu respect
anana
mascata de o tehnica de bun manuitor al cuvantului,
din punctul de vedere al unui mort “inverbat” de singuratate,
viata-i o floare de hartie…dar poate fi si privilegiu atunci cand
nu respecti traiectoria timpului, sau doar aparenta de forma zilei
si a noptii cand iti schimbi cainii singuratatii in functie de anotimp:)
o inarmare pana in dinti in fata ghearelor fruste si verzi ale realului,
poate fi si suferinta tabacita, pentru a face fata unui timp in deriva...
din cat va citesc inclin si eu spre … acele cuvinte cu miez care exclud partea
fericita a lucrurilor, in ideea ca tot ce este perfect se afla dincolo de noi,
alaturi ne sunt doar grijile, obligatiile si temerile…
cu respect
anana
Pe textul:
„amurgul supermanilor" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextun alt noiembrie, aceleasi doruri intrerupte
de tipatul cocorilor, o moarte isi lasa aripile la usa diminetii,
dinspre departe un zbor iti mangaie frigul…
cuvantul tau marturiseste frumos propria natura
te regasesc cu aceeasi incantare
anana
de tipatul cocorilor, o moarte isi lasa aripile la usa diminetii,
dinspre departe un zbor iti mangaie frigul…
cuvantul tau marturiseste frumos propria natura
te regasesc cu aceeasi incantare
anana
Pe textul:
„Când mor cocorii" de Călin Sămărghițan
0 suflu
Contextmi-a placut cum te mantui de incertitudini si
intrebari - arzand, caci arderea este mantuire…
lirica ta se bazeaza pe abilitati de scriere autentica,
primele versuri au fost pentru mine o adevarata revelatie:
“M-am iscat odata cu primul plans. Nu era primavara,
nici vara, nici toamna sau iarna. Era tarziu. Asa ca
acum cand intinzandu-ma intre cuvinte astept Dimineata
(zilele mele au doua dimineti)”
anana
intrebari - arzand, caci arderea este mantuire…
lirica ta se bazeaza pe abilitati de scriere autentica,
primele versuri au fost pentru mine o adevarata revelatie:
“M-am iscat odata cu primul plans. Nu era primavara,
nici vara, nici toamna sau iarna. Era tarziu. Asa ca
acum cand intinzandu-ma intre cuvinte astept Dimineata
(zilele mele au doua dimineti)”
anana
Pe textul:
„Despre singuratate in tot atâtea cuvinte, câte secole am uitat sa exist" de Ramona Anamaria Secrieru
0 suflu
Context incitant titlu, desi sub cearceaf in lumina draga Alice,
nu stiu daca sta viata… zic si eu sub cearceaf pe intuneric,
da, poate fi un fel de viata de noapte, unde fiecare face
ce poate:)) glumesc, adevarul este ca mi-a provocat imaginatia
poezia ta, sincer mi-a placut mai ales prima strofa, dar parca
finalul l-as fi vrut mai puternic
cu drag
anana
nu stiu daca sta viata… zic si eu sub cearceaf pe intuneric,
da, poate fi un fel de viata de noapte, unde fiecare face
ce poate:)) glumesc, adevarul este ca mi-a provocat imaginatia
poezia ta, sincer mi-a placut mai ales prima strofa, dar parca
finalul l-as fi vrut mai puternic
cu drag
anana
Pe textul:
„uită-te sub cearceaf" de alice drogoreanu
0 suflu
Contextfrumos spui tu despre timp:
zilelele mele
sunt guri hulpave
mestecã sticlã pisatã
plâng
desi se pare ca e un cosmar cu rataciri in real,
iar finalul este pe masura unei poezii care se respecta:
ceasul își rotește limbile
sub pielea mea
înapoi
mi-a placut!
anana
Pe textul:
„visul" de elis ioan
0 suflu
Contextfrumos de tot acest poem, desprins din partea ta de cer
unde-ti porti deopotriva incertitudini si netrairi, bucurii si tristeti,
unde-ti culci intrebarile in somnul copilariei ce mantuie…
de aici lumea ta cu partea ei de cer, pare trista, dar nu uita Lory,
speranta e a celor ce cred in ea!
felicitari pentru carte, sa-ti de-a Dumnezeu sanatate, prieteni adevarati
si… nu uita SA FII FERICITA!
cu drag
anana
unde-ti porti deopotriva incertitudini si netrairi, bucurii si tristeti,
unde-ti culci intrebarile in somnul copilariei ce mantuie…
de aici lumea ta cu partea ei de cer, pare trista, dar nu uita Lory,
speranta e a celor ce cred in ea!
felicitari pentru carte, sa-ti de-a Dumnezeu sanatate, prieteni adevarati
si… nu uita SA FII FERICITA!
cu drag
anana
Pe textul:
„de noapte bună, poem" de Lory Cristea
0 suflu
Contextcautarea ta prin vers pentru a-ti plange nefrumusetile,
e cantec vesnic
celalat eu - suflet pereche uitat la marginea cerului, acolo unde timpul e infinit, iar iubirea lumina,
celalalt eu te-nvesmanteaza-n mister
anana
e cantec vesnic
celalat eu - suflet pereche uitat la marginea cerului, acolo unde timpul e infinit, iar iubirea lumina,
celalalt eu te-nvesmanteaza-n mister
anana
Pe textul:
„Undeva între lumi" de Maria Prochipiuc
0 suflu
Contextfrumos stii framanta intoarcerea!
imi plac solstitiile de sub tample si retrairea in
perpetue intoarceri
nu poti renunta la primul vers? poezia incepe asa de frumos
de la versul doi, zic eu, e un minunat discurs poetic dedicat
celei pe care o astepti sa-ti rotunjeasca mersul prin viata
anana
Pe textul:
„perpetue întoarceri" de Bogdan Nicolae Groza
0 suflu
Contextscrisoare de imblanzit frigul din inima, poemul acesta
apropie doruri... uneori te simti instrainat si-n propria ograda
nu-i asa Mircea? atunci scrii, iar instrainarea mai fuge o azvarlitura
de bat...
iar despre clauni si tigri, numai de bine, imaginea se apropie mult
de realitatea mea:) dar speranta moare ultima, nu?
asa-mi explic eu versul final
anana
apropie doruri... uneori te simti instrainat si-n propria ograda
nu-i asa Mircea? atunci scrii, iar instrainarea mai fuge o azvarlitura
de bat...
iar despre clauni si tigri, numai de bine, imaginea se apropie mult
de realitatea mea:) dar speranta moare ultima, nu?
asa-mi explic eu versul final
anana
Pe textul:
„ultima scrisoare" de mircea lacatus
0 suflu
Context discurs interior, reflectii in jurul lucrurilor cu preferinta
spre lucrurile care nu-ti cer explicatii, nici sacrificii, refugiu in uitare,
MAREA UITARE, cea mai divina victorie, ultima noastra speranta...
o personala care poate fi mai mult cu un titlu adecvat
anana
spre lucrurile care nu-ti cer explicatii, nici sacrificii, refugiu in uitare,
MAREA UITARE, cea mai divina victorie, ultima noastra speranta...
o personala care poate fi mai mult cu un titlu adecvat
anana
Pe textul:
„in-tina-re" de adrian jigăranu
0 suflu
Contextte citesc si-mi place naturaletea ta, ideea aripilor
putine, a aripilor de sare, imaginea ingerului din noi
transformat de timp...
poate fara:
... „nu te ridica
ele te implică”
pastrand ideea poate poti formula altfel, nu stiu
ceva de genul: „dar aripile mele de sare au dizolvat zborul”
sau „aripile mele de sare plang lacrima indoielii”
numai bine
anana
putine, a aripilor de sare, imaginea ingerului din noi
transformat de timp...
poate fara:
... „nu te ridica
ele te implică”
pastrand ideea poate poti formula altfel, nu stiu
ceva de genul: „dar aripile mele de sare au dizolvat zborul”
sau „aripile mele de sare plang lacrima indoielii”
numai bine
anana
Pe textul:
„tremur" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextsi trenul tau a trecut printre degete?
asa se explica ca ai rezonat cu finalul, imaginea mea preferata
e cea cu ...“gara”:)
multumesc de trecere, scuza intarzierea
toate cele bune si tie!
anana
Pe textul:
„după o fotografie" de Nuta Craciun
Recomandat0 suflu
Contextstii ca ma intrebam daca nu te-am suparat cand am lasat un comm cam pe langa
text in pagina ta? eram intr-o dispozitie sugubeata si pe moment nu am facut legatura dintre un titlu al tau si Garcia Marquez… scuza-ma,
in rest… ceva ma face sa cred ca acelasi Timp te bantuie si pe tine, aceleasi intrebari …
ma bucur de trecerea ta!
anana
text in pagina ta? eram intr-o dispozitie sugubeata si pe moment nu am facut legatura dintre un titlu al tau si Garcia Marquez… scuza-ma,
in rest… ceva ma face sa cred ca acelasi Timp te bantuie si pe tine, aceleasi intrebari …
ma bucur de trecerea ta!
anana
Pe textul:
„după o fotografie" de Nuta Craciun
Recomandat0 suflu
Context________________________________________
multumesc pentru constanta Cornelia, da, trenul poate fi si o iubire pierduta iar fotografia o capcana care se-ntoarce-n gand si-nchide-n ea intrebari,
Adina, ma bucur de trecerea ta si de talmacirea tristetii, de aducerea inapoi a timpului pierdut in cautari irosite, de intoarcerea in gand cand inima un mai e inima, palmele nu mai sunt palme, intrebarile nu mai sunt intrebari …
Ela multumesc, as vrea sa cred ca merit aceasta steluta… gestul tau a venit in momentul in care alergam timpul prin labirintul unei palme, iar el abil imi scapa mereu printre degete:)
interpretarea pe care ai gasit-o tu se pliaza perfect pe starea mea de fapt, multumesc!
anana
multumesc pentru constanta Cornelia, da, trenul poate fi si o iubire pierduta iar fotografia o capcana care se-ntoarce-n gand si-nchide-n ea intrebari,
Adina, ma bucur de trecerea ta si de talmacirea tristetii, de aducerea inapoi a timpului pierdut in cautari irosite, de intoarcerea in gand cand inima un mai e inima, palmele nu mai sunt palme, intrebarile nu mai sunt intrebari …
Ela multumesc, as vrea sa cred ca merit aceasta steluta… gestul tau a venit in momentul in care alergam timpul prin labirintul unei palme, iar el abil imi scapa mereu printre degete:)
interpretarea pe care ai gasit-o tu se pliaza perfect pe starea mea de fapt, multumesc!
anana
Pe textul:
„după o fotografie" de Nuta Craciun
Recomandat0 suflu
Context„când mă gândesc la tine tac
și aștept să fiu iubită pentru toate zilele acestea fără de tine”
imi place cum iti scrii memoriile despre iubiri tacute…
cuvantul nerostit poarta in el putere magica Dana,
dar tu stii asta...
drag
anana
Pe textul:
„despre femeie" de Dana Banu
Recomandat0 suflu
Contextte regasesc la fel de subtila, versurile tale trimit
la meditatie
cand Dumnezeu a condamnat omul la viata, i-a pus
alaturi si unelte ajutatoare, astfel cu cheia inimii se poate
deschide frigul dintre cuvinte, pierderile sunt doar forme
transparent-trecatoare Ela,
cu drag
anana
la meditatie
cand Dumnezeu a condamnat omul la viata, i-a pus
alaturi si unelte ajutatoare, astfel cu cheia inimii se poate
deschide frigul dintre cuvinte, pierderile sunt doar forme
transparent-trecatoare Ela,
cu drag
anana
Pe textul:
„omul fără pumni" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextinteresanta imagine a mortii atat de limpede
ca ne vedem chipul, deasemenea
pamantul ca un trup in care ne refugiem
cu moartea si cuvintele alaturi …
imi place cum suna:
“undeva amețitor de aproape”
te citesc cu placere,
anana
Pe textul:
„Undeva amețitor de aproape" de florin caragiu
0 suflu
Context