Jurnale

masca singurătății mele frumoase crapă am apărat-o ca pe o cetate singurătatea e frumoasă e liberă e demnă e a mea și chiar poate fi în zilele obișnuite când lumea aleargă când nimeni nu te

NCNuta Craciun

0

4

sufletul tău are propriul lui calendar în care doliul și lumina se suprapun durerea vorbește mai tare decât colindele în tine încă trăieste copilul care a așteptat blândețe adultul care a

NCNuta Craciun

0

2

când viața se înțepenește în noi scriem scrisul e o ploaie curată ce cade din cer ploaia nu are stil se scrie simplu așa ca o respirație dar lumea tristeții e mereu dincolo de cuvinte de aceea

NCNuta Craciun

0

2

Mă trezesc cu o durere ascuțită în piept O durere venită să-mi șteargă somnul și așa prea firav Doctorul zice ca inima mea face un efort prea mare Ca să mă țină în viață și eu nu știu cum s-o

NCNuta Craciun

0

1

Tragedia acestui virus mă paralizează, mă simt limitată cu atâta liniște pe cap și cu toate străzile pustii. Nu este ca o retragere benevolă ca să poti reflecta liber între pereții zilelor tale.

NCNuta Craciun

0

0

În decursul istoriei omenirii, multe boli infecțioase au provocat pandemii, unele cu consecințe devastatoare dar cum nu am trăit acele vremuri, parcă nu putem simți cu adevărat amploarea, cruzimea și

NCNuta Craciun

0

0

Mângâieri cătușe, răstigniri blânde… - cronică literară de Adrian George Secară revista Dunărea de jos, nov. 2014, nr. 153, pag. 33 De abia am aflat despre existența unei cărți intitulate

NCNuta Craciun

0

0

când viața se înțepeneste in noi scriem, iar scrisul e o ploaie curată ce cade din cer . ploaia nu are stil, se scrie simplu așa ca o respirație. dar lumea tristeții e mereu dincolo de cuvinte,

NCNuta Craciun

0

0

așa cum pietrele trăiesc în statui, așa trăiesc cuvintele în noi, într-o muțenie întoarsă subtil spre poarta de suflet, o muțenie ca un clocot viu... de aceea tăcerile ne sunt mai la îndemână

NCNuta Craciun

0

0

odată… e o veșnicie de atunci, nimic nu era întreg fără litera desprinsă din zidul alb, nimic nu era întreg fără acel gând ce-mi lega boabele de timp în suiș… iar gândul acela venea dinspre

NCNuta Craciun

0

6

taci! așa spui mai multe ochii tăi vorbesc și mâinile tale taci! o să trezești veverițele nopții ațipite între mâinile noastre iar dacă nu-ți poți stăpâni tremurul mâinilor prinde-mă-n

NCNuta Craciun

0

4

Recunosc ca am cel putin o problema: nu pot impaca pustiul din mine, cu pustiul de-afara. Puterea de a merge mai departe venea de la sine, ca un atribut al tainei de a trai, nu stiu de

NCNuta Craciun

0

2

sunt un om liber pot sa sar cu parasuta sa fac alpinism sa stau tot timpul intr-un carusel sa simt emotia tot mai aproape sa tip sa tip ce joc halucinant caruselul mecanismul acesta e sigur ca

NCNuta Craciun

0

5

Mi-ai răsturnat întreaga teorie, despre prietenie. Aveam argumente solide, în sprijinul fiecărui cuvânt. Intotdeauna am crezut în tine, nu mi-a trecut niciodată prin minte să te

NCNuta Craciun

0

0