cuvintele nu sunt suficiente de-asta se ating oamenii

metaforă psihiatrică
reușești un poem care pe mine unul
m-a lăsat fără cuvinte...

Felicitări!

mă bucur dacă așa vedeți.
Uneori ne ies mai bine cuvintele, se aștern mai firesc, alteori nu la fel de bine. Dar scriem și asta este important și ca exercițiu și ca modalitate de a ne îmbunătăți și dezvolta stilul de scriere.
Vă mulțumesc de părere și de semn, toate cele bune!

Mulțumesc mult Otilia, pentru încredere și pentru semnul luminos.
Să șii că îmi dau seama și mă simt vinovată că nu las comentarii, deși eu primesc reacții la texte, dar … nu vreau să sune doar ca o scuză, pentru că nu e doar atât, mai e și un adevăr dincolo de orice scuză, pur și simplu am impresia că nu mă descurc destul de bine sa fac analize pe textele cuiva. Dar uite, ai dreptate, o să încerc. Am mai încercat și îmi lua foarte mult timp să-mi găsesc cuvintele, stergeam atentă să nu greșesc, să nu fiu prea dură. Aici se fac comentarii pertinente și mă mulțumeam să citesc și să învăț… dar o să încerc să fiu mai activă.
Mulțumesc pentru cuvintele tale, pentru încurajări și pentru încredere, să ne auzim cu bine!

Frumos. Dar frumos e cam tot ce scrii tu.
Aici, ai o gingășie a efectului de fluture. Din perspectică poetică, evident, nu strict filosofic ori metafizic.
Te citesc de... 17 ani? Rămâi același autor care preferă cercul. Adică echilibrul dintre metaforă/ alegorie și limbajul brut. Ceea ce eu apreciez.
Te salut. Și la mulți ani!
Cu drag.

Mulțumesc mult pentru acest comentariu și pentru faptul că mă citești de atâta timp. Este de apreciat, felul constant și atent în care susții literatura pe acest site.
Chiar dacă mă străduiesc, sunt totuși conștientă că nu reușesc întotdeauna să păstrez în echilibru, emoția, metafora și limbajul, dar îți mulțumesc pentru susținere și încredere, mă onorează cuvintele tale mai mult decât o pot spune.

Cu drag

Mulțumesc mult pentru acest comentariu și pentru faptul că mă citești de atâta timp. Este de apreciat, felul atent în care susții literatura pe acest site.
Chiar dacă mă străduiesc, sunt totuși conștientă că nu reușesc întotdeauna să păstrez în echilibru, emoția, metafora și limbajul, dar îți mulțumesc pentru susținere și încredere, mă onorează cuvintele tale mai mult decât o pot spune.

Cu drag

de la concurs încoace te observ și îmi face mare plăcere să te citesc. Aceta este și motivul pentru care recomand acest poem ca o introducere în alchimie, îl recomand atât aici, cât și pe facebook. De asemenea, m-aș bucura ca, așa cum ai făcut cu prilejul concursului când ne-ai trimis poezia ta ai face mai des, ne-ai trimite textele pentru Radio Agonia. Pentru mine e ceva ușor neobișnuit să avem o poetă câștigătoare care se afișează la Radio cu un singur poem. Uite, fac eu un pas înainte și îți voi citi acest text la Radio Agonia, dar mi-ar plăcea să avem și varianta ta, modul în care simte autorul fiind ceva special, pe care ni-l dorim des la Radio. Acestea fiind zise, mă raliez Ottiliei și te rog să fii puțin mai prezentă, nu de alta, dar dacă cel puțin doi îți spun că faci bine când te implici poate că ar trebui să te implici. :) Cu mult drag și uimire, BG

Nu din falsă modestie, ci dintr-o opțiune care cred că mă definește, prefer să rămân mai degrabă cumva în spatele scenei. Expunerea constantă mă obosește și nu simt că este spațiul în care pot să funcționez cel mai bine. Rolul de observator atent, cumva de „sufleor”, mi se potrivește parcă mai mult.

Vă asigur că asta nu înseamnă lipsă de interes sau de implicare, ci un alt mod al meu de a fi prezentă. Încerc, în felul meu și în ritmul meu, să fac pași mai îndrăzneți, chiar dacă nu sunt mereu vizibili din exterior și prefer ca acești pași să fie reali, nu grăbiți.
Sincer, mă simt mai confortabil la margine, acolo unde pot citi, reflecta și scrie fără nicio presiune. Poate e o formă de prudență, sau poate doar o alegere pe care eu o simt firească. Cert este că, pentru moment, acesta este ritmul meu și vreau doar să fiu onestă.
Dar am înțeles ce îmi spuneți, mă străduiesc să-mi depășesc toate inhibițiile, o să încerc să mă mobilizez și să trimit câteva înregistrări, sper să mă descurc.
Vă mulțumesc pentru onoarea de a-mi citi acest poem pe Radio Agonia, vă asigur că am înțeles ce îmi spuneți, o să mă străduiesc mai mult și o să încerc să trimit și eu câteva înregistrări, inclusiv acest poem, sper să mă descurc.
Mulțumesc mult pentru atenția dumneavoastră! Toate cele bune!!

Dragă BogdanGeana, așa am înțeles și eu, știu că e nevoie să mă implic mai mult, explicația mea e de vină. O să iau rucsacul în spate dacă tot plec la munte. Chiar nu doresc să-i dezamăgesc pe ceilalți.
Și nu era vorba despre spațiul în care eu pot funcționa mai bine, aici spațiul este perfect. Din comentariile voastre am învățat și poate am și crescut.
Nu voiam să rămân doar pe post de observator, înțeleg că nu e un post onorabil, eram doar sinceră, o sinceritate cam prost exprimată, recunosc.
Așa cum spuneam, sunt aici și o să încerc să fiu mai activă.
Recunoscătoare pentru înțelegere!