Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Despre Moise

1 min lectură·
Mediu
Moise a urcat până în cer.
Sprijinea muntele
să nu cadă nici Domnul, nici el.
Crea pământul din oseminte
roase de câini, în drum risipite.
Moise purta vorbirea ca pe o hlamidă
Liberă în vânt. Domnul să o întindă.
Cuvintele le rostea din inimă,
ca un val de sânge cald.
Moise nu vedea în ceață și nu auzea.
Era bătrân și bolnav cu părul alb.
Dar știa să facă nori de pâine
și cărări în pustie.
Din apă luat și la cer ridicat
Moise era rădăcina din care
Dumnezeu Se umbla în picioare.
075.355
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
93
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Nincu Mircea. “Despre Moise.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/1781746/despre-moise

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@valeriu-sofronieVSValeriu Sofronie
Nu stiu, ori sunt eu crestin, ori tu esti preot.

Poetic...?
Foarte bine realizat.
Frumos, da. Sfant...nu pot a spune...Dar il stiam pe Moise altfel
Valeriu
0
@valeriu-sofronieVSValeriu Sofronie
Apropos, scrii poezie buna.
Ar trebui sa te vada cineva. Ca pe site-ul asta, sunt cam multi nevazatori. Iar Iisus nu se arata printre ei..Felicitari
Valeriu
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
am citit si recitit poezia dumitale. din pacate pe mine nu m-a atins cu nimic. facand abstractie de anumite formulari, ma intreb insa cum vine chestia din final, ultimele doua versuri. se calca pe sine in picioare... chiar o face doamne doamne chestia asta? daca da, atunci poate imi explicati si mie cum vine ca io nu inteleg si pace!
0
@ion-burhanIBion burhan
,,Moise purta limba ca pe o hlamida /Libera in vant...,,incercati numai sa vizualizati imaginea si veti realiza umorul involuntar pe care-l creati.Intr-un text bine facut nu mai poti scoate sau adauga nimic fara sa darami unitatea.Exprimarea confuza,ca pictura unui artist incepator care nu detine secretele armoniei si al contrastelor,adica mijloacele ce dau expresivitate unei opere-EX.=sa-ti imaginezi nori de paine,norul e ceva diafan,pe cand painea are consistenta.In plus,miza pe religios,pe care-l respectam din convingere si nu din constrangere,nu poate salva niciodata un text daca nu are fior.In trecutele vremi,o groaza de asa-zisi poeti scriau poezii patriotice carora le lipsea tocmai implicarea ,ei doar mimau, precum prostituatele,ceea ce a contribuit indirect la devalorizarera de astazi a acestui sentiment,spre bucuria cozilor de topor globaliste de astazi,vrednici urmasi ai lui BICINIUS.Nu,nu esti popa,nici macar simoniac.
0
@nincu-mirceaNMNincu Mircea
limba care atarna, pentru mine, este cuvantul ce se risipeste, ca saliva unui caine in alergare. painea ca nor, este tocmai ridicarea materialului la imaterial... iar calcarea lui Dzeu in propriile picioare face parte din umilirea sinelui, asa cum a spalat picoarele ucenicilor Sai. acesta e pct. meu de vedere.

multumesc Valeriu. parerea ta nu este nici departe, nici aproape de adevar.

va multumesc pentru trecere si observatii si va astept sa reveniti la fel de vigilenti.
0
@aurel-sibiceanuASAurel Sibiceanu
A se reține poemul pentru o viitoare carte, cu recomandarea de a se înlocui \"limba\" cu \"rostirea\".
0
@nincu-mirceaNMNincu Mircea
~rostirea~ nu reprezenta mesajul. cred ca mai potrivit este ~vorbirea~
0