NMnica mădălina
Verificat@nica-madalina
.
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
tare faină prima strofă. are cadența unei adieri.
îmi place aici mirosul mixturii între marin și hrana cea de toate zilele. fiecare e pâinea îi sarea celuilalt, iar ciugulirile reciproce un obicei al cunoașterii.
îmi place aici mirosul mixturii între marin și hrana cea de toate zilele. fiecare e pâinea îi sarea celuilalt, iar ciugulirile reciproce un obicei al cunoașterii.
Pe textul:
„îmbătați cu sare" de Anni- Lorei Mainka
0 suflu
Contextîn prima parte am simțit etanșeizarea pentru ca în a doua să mă bulverseze vegetalul. primăvara vine și se duce atât de repede cât să înțelegem înnoirea.
e ca o întoarcere a celuilalt obraz acest text. bruscă, revoltată, aș zice. mi-a picat bine nervul \"coitului canin\".
da, textul e punctul care desparte posibilitățile, eventualitățile. adică nodul.
e ca o întoarcere a celuilalt obraz acest text. bruscă, revoltată, aș zice. mi-a picat bine nervul \"coitului canin\".
da, textul e punctul care desparte posibilitățile, eventualitățile. adică nodul.
Pe textul:
„Eventual" de Ligia Pârvulescu
0 suflu
Contextazi depășești universul tău strict. observi cinic și alert orașul creație care ajunge să își înghită creatorul și sufletul (oamenii). te dedublezi (prin inserțiile în engleză), pentru că mai mulți ochi pot vedea mai bine.
îmi place, mai puțin repetiția \"înmuiați - moi\".
îmi place, mai puțin repetiția \"înmuiați - moi\".
Pe textul:
„Stupid thoughts" de Adela Setti
0 suflu
Contextșoapta și nu șoaptă, de a o și nu de o a. uf, somn bun urez
Pe textul:
„pomelo" de ioana negoescu
0 suflu
Contextam uneori impresia că șoaptă ta e mereu aceeași. dar că ai totuși răbdarea de o a repeta altfel, până ce devine inteligibilă sufletului. o îmblânzire a morții. în doi. asta învăț eu despre iubire de aici.
Pe textul:
„pomelo" de ioana negoescu
0 suflu
Contextpână și fata ceea, albă precum zăpada, a avut de-a face cu el. mai tuturor ne stă în gât. mărul. dacă e roșu, îmi place.
dar e parcă prea evident:(
dar e parcă prea evident:(
Pe textul:
„Ghicitoare" de milos petru
0 suflu
Contextelis,
linkul cela nu îmi arată decât o listă...:(
prima parte e puternică, poziționarea deasupra ca lipsă a garanției vreunei perenități. e trist aici, elis, dar m-ai obișnuit așa. repetiția ca încercare continuă bucură măcar auzul.
și ar mai fi \"wanted\" în subtitlu
linkul cela nu îmi arată decât o listă...:(
prima parte e puternică, poziționarea deasupra ca lipsă a garanției vreunei perenități. e trist aici, elis, dar m-ai obișnuit așa. repetiția ca încercare continuă bucură măcar auzul.
și ar mai fi \"wanted\" în subtitlu
Pe textul:
„tifon steril" de elis ioan
0 suflu
Contextremarc pauza dinaintea zicerii despre dumnezeu. se simte răsuflarea acolo.
efectul de nucleu în celulă în țesut. și așa mai departe.
pierderea ca neîntâmplare, încadrând dezvoltarea șirului de raționamente și taine la capătul cărora te simți mai greu cu o înțelegere. iarăși maturitatea de a ieși din universul mărunt al unui singur om și de a spune și despre ceilalți. cred, oricum, că evoluăm și prin empatie.
e ca și cum se smulg, simplu, pielea, carnea, orice poate fi carcasă. și se așteaptă. a trăi pentru a învia. nicidecum o alegere între a fi și a avea.
un crescendo al durerii în care doar \"un pântec în alt pântec\" l-aș fi văzut altfel, anume \"un pântec într-altul\" (pentru ritm).
du reste, despre smerenie.
efectul de nucleu în celulă în țesut. și așa mai departe.
pierderea ca neîntâmplare, încadrând dezvoltarea șirului de raționamente și taine la capătul cărora te simți mai greu cu o înțelegere. iarăși maturitatea de a ieși din universul mărunt al unui singur om și de a spune și despre ceilalți. cred, oricum, că evoluăm și prin empatie.
e ca și cum se smulg, simplu, pielea, carnea, orice poate fi carcasă. și se așteaptă. a trăi pentru a învia. nicidecum o alegere între a fi și a avea.
un crescendo al durerii în care doar \"un pântec în alt pântec\" l-aș fi văzut altfel, anume \"un pântec într-altul\" (pentru ritm).
du reste, despre smerenie.
Pe textul:
„să îmi fie iertat" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
Contextpenultimul paragraf e minunat. pentru mine. mâncatul gesturilor și sațietatea aferentă concentrează întregul modus vivendi al unei emoții. definitorii, cred, pentru pendularea continuă între două stații.
îmi place trecerea de la fetiță la sine, ca o fugă lent demarată. plus dozarea metaforei printre descriptivul epic (cerul ca o vacă și biografismul ulterior).
cursivitatea primei părți ruptă în cea de-a doua, ca și cum crește o nerăbdare a ajungerii. se ajunge la generalizare (paraliticul), ca o frână zgomotoasă.
aici e încă o tragere de mânecă de genul \"iată, pot să nu diluez, pot să sacadez confesiunea fără să mă repet\". pentru că aici exteriorul chiar e adus către sine.
îmi place trecerea de la fetiță la sine, ca o fugă lent demarată. plus dozarea metaforei printre descriptivul epic (cerul ca o vacă și biografismul ulterior).
cursivitatea primei părți ruptă în cea de-a doua, ca și cum crește o nerăbdare a ajungerii. se ajunge la generalizare (paraliticul), ca o frână zgomotoasă.
aici e încă o tragere de mânecă de genul \"iată, pot să nu diluez, pot să sacadez confesiunea fără să mă repet\". pentru că aici exteriorul chiar e adus către sine.
Pe textul:
„timișoara-iași(fără loc rezervat)" de emilian valeriu pal
0 suflu
Contextintrând aici mă simt invazivă. deși mă recunosc în această intimitate a tristeții. asta înseamnă pentru mine capacitatea de a spune despre ceea ce depășește universul sinelui. a spune despre om, atunci când omul e atent până la capăt la ceea ce simte.
spaimă, iluzie, drumuri și atâtea noduri fundamentale ale trecerii prin existență, încât mă așez pe taburetul scund al celui care ascultă.
spaimă, iluzie, drumuri și atâtea noduri fundamentale ale trecerii prin existență, încât mă așez pe taburetul scund al celui care ascultă.
Pe textul:
„Spinul morții" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextaici izbucnirea are și nostalgie inocentă, și autenticul confesiunii, și sarcasmul introvert care să susțină momentul dezgolirii plenare. sinceritatea asta nu poate decât absorbi. e ceea ce pot numi o halcă a sinelui pusă pe masă. la temperatura pe care unii o numesc firească, aceea a sufletului, de grade multe ale lucidității.
Pe textul:
„ignat perpetuu" de Cosmin Dragomir
Recomandat0 suflu
Contexteu am prins efectul de învârtit pe călcâie cu privirea înapoi și fără acel \"uitasem să spun\". ness-ul, chiar și simplu, are, da, efect de trezire, respectiv pocnire.
pentru că așa se mai întâmplă, abandonuri mai mult sau mai puțin importante, drumul continuând până undeva. mereu undeva.
e mai vizibil momentul azi aici, mai ferit de replieri pe sine excesiv de încifrate. și bulversează mai lesne, prin asta. de aceea îmi place.
pentru că așa se mai întâmplă, abandonuri mai mult sau mai puțin importante, drumul continuând până undeva. mereu undeva.
e mai vizibil momentul azi aici, mai ferit de replieri pe sine excesiv de încifrate. și bulversează mai lesne, prin asta. de aceea îmi place.
Pe textul:
„pregătiri interioare" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextdescleștarea din chingile z-urilor și v-urilor, alese pentru descriptivul care plasează (în primele patru versuri), se continuă în alunecarea molcomă, stinsă cum altfel decât prin imaginea copilului părăsit.
apoi candidul câștigat în prima parte se răsucește către alt moment definitoriu, nunta. pentru a lega apoi de neputința dulce a căutării, scormonirii cu mâinile goale printre detalii identitare.
toate aceste acte susținute prin lexicul suprinzător la nivel de asocieri, ca mai întotdeauna în textele tamarei. ea opteză pentru efectul cuvintelor simple, dar țesute în zigzag.
iar aici impresia mea este că a rezistat tentației de a introduce în imagine vreun detaliu lipsit de conotații existențiale. de aceea înduioșează și întristează, ca efect.
textul acesta e ca o linie trasată sigur, cu mâna aproape transformată în cenușă. de dor, cumva, cred
apoi candidul câștigat în prima parte se răsucește către alt moment definitoriu, nunta. pentru a lega apoi de neputința dulce a căutării, scormonirii cu mâinile goale printre detalii identitare.
toate aceste acte susținute prin lexicul suprinzător la nivel de asocieri, ca mai întotdeauna în textele tamarei. ea opteză pentru efectul cuvintelor simple, dar țesute în zigzag.
iar aici impresia mea este că a rezistat tentației de a introduce în imagine vreun detaliu lipsit de conotații existențiale. de aceea înduioșează și întristează, ca efect.
textul acesta e ca o linie trasată sigur, cu mâna aproape transformată în cenușă. de dor, cumva, cred
Pe textul:
„Aeronava" de Irina Nechit
Recomandat0 suflu
Context\"întregii ziceri\", nu cum am tastat anterior. i-uri multe azi de ep pajiști am cules...
Pe textul:
„Niedziela / Sunday" de Adela Setti
0 suflu
Contextcâinele ciacâr îmi plăcu mult. nu văd rostul parantezei din final, poate e partea cea mai fragilă a întregii zicerii, dar neînchisă în acele semne are un efect mai tandru.
un text construit în jurul unei ruperi (acel \"până când), deci ca o fereastră deschisă. și blocată așa.
un text construit în jurul unei ruperi (acel \"până când), deci ca o fereastră deschisă. și blocată așa.
Pe textul:
„Niedziela / Sunday" de Adela Setti
0 suflu
Contextstrofa trei o percep cumva ruptă de context, iar strofa patru parcă prea explicativă (reia inutil ideea suficient de clar exprimată la început).
numele ca titlu nu păcătuiește printr-un inedit incontestabil, dar echilibrează bine cu genericul afirmativ anterior.
numele ca titlu nu păcătuiește printr-un inedit incontestabil, dar echilibrează bine cu genericul afirmativ anterior.
Pe textul:
„În acest loc" de Marinescu Victor
0 suflu
Contextparcă prea mulți \"și\", chiar dacă pentru a susține ritmicitatea descrierii. o zic taman eu, care mă diluez deseori în conjuncții.
în rest, e un anunț care te lasă zâmbind, poftind la reiterarea propriilor mici plăceri cotidiene.
în rest, e un anunț care te lasă zâmbind, poftind la reiterarea propriilor mici plăceri cotidiene.
Pe textul:
„Vreau să fac un sos de cafea" de Margareta Minovici
0 suflu
Contexte ca un song for ancestors aici. avatarurile prin care se perpetuează o anumită culpă a existenței. și peste care a trece echivalează cu a transcende înotul în opoziție cu înecul.
am privit aici (căci descriptivul e mai clar și frust decât de obicei) tensiunea genotip - fenotip, dat - construit. iar galopul călare pe cratimă m-a scuturat suficient.
eficient
am privit aici (căci descriptivul e mai clar și frust decât de obicei) tensiunea genotip - fenotip, dat - construit. iar galopul călare pe cratimă m-a scuturat suficient.
eficient
Pe textul:
„pădurea ucigașilor" de dan mihuț
0 suflu
Contexttandrețe pe alocuri șugubeață. și e blândă succesiunea momentelor (mă refer la spațiere). cred că tocmai pentru a puncta ceea ce nu e perisabil între doi oameni.
mi-a plăcut la fel de mult ca o pătură în carouri desenate de mâini lungi. :)
mi-a plăcut la fel de mult ca o pătură în carouri desenate de mâini lungi. :)
Pe textul:
„Casa noastră" de Laura Cozma
0 suflu
Contextdespre altruism și felul în care poți distinge dincolo de funcționalitatea ochilor. adică despre simțurile sufletului.
îmi place când citesc ceva scris simplu. e ca un cadou.
îmi place când citesc ceva scris simplu. e ca un cadou.
Pe textul:
„ochiul meu negru" de Anni- Lorei Mainka
0 suflu
Context