Negru Vladimir

Am citit Paul Goma si am gasit lucruri de remarcat dar si aspecte obscure, greu digerabile (ma refer la usurinta si de ce nu superficialitatea autorului de a cataloga persoane din viata politica sau literara)... am citit ce s-a scris si comentat cu referire la tema de referinta si cred ca acuzatia de antisemitism (pana la urma un cuvant cu semnificatie acaparata doar pentru o singura directie... stim doar ca sfera conceptului nu include doar iudeii) serveste unor interese personale sau de grup... s-a ajuns la fluturarea acestei acuze ca un fel de bau-bau, chestiune caraghioasa de-a dreptul in contextul acestei discriminari pozitive. Tratamentul preferential acordat acestor \"eterne victime\", aceasta atitudine plangacioasa face cumva parte chiar din nevoia de redescoperire a ideii de popor ales, cu drepturi si libertati care exced sfera normalului. Am despre mine ideea ca sunt un om tolerant insa nu pot intelege si agrea aceasta \"politica\" de culpabilizare in bloc a popoarelor, incapacitatea programatica de a face distinctiile necesare, atitudine pe care o pun pe seama lipsei de respect pentru ceilalti si a unei rautati maladive. Sunt foarte multi evrei care se simt rusinati de acest mod de actiune... e pacat ca opiniile acestor oameni nu sunt popularizate... dar dragostea de adevar este pana la urma o virtute care le lipseste celor mai multi dintre cei implicati.
Pe scurt, ce se intampla este o mare porcarie si ma dezgusta modalitatea banditeasca in care sunt \"debarcati\" oamenii incomozi si culmea chiar in numele libertatii de exprimare.
Zilele acestea am vizualizat programa de liceu pentru cursul de \"Istoria evreilor. Holocaustul\"... materia cu pricina este in acest moment optionala insa se preconizeaza introducerea obligativitatii acesteia... mai mult exista semnale ca acelor scoli care beneficiaza de fonduri din afara strcuturate pe diferite programe educationale li s-a \"recomandat\" sa includa cursul cu pricina, in caz contrar existand riscul suspendarii sumelor alocate.
Dar revenind... m-a mirat faptul ca despre Stefan cel Mare (Da... cel Mare si Sfant domnilor pana una alta, spre necazul unora) in manualul de istorie sunt scrise doua randuri iar cursul de \"Istoria evreilor. Holocaustul\" cuprinde 9 capitole semnificative ca marime (pentru cei interesati http://www.edu.ro/preu_liceal.html) in care se face propaganda si autoculpabilizare pe banii nostri in numele unor idealuri pe care Israelul nu le-a respectat si nici nu le va respecta vreodata. (n-ar fi desigur prima data... un exemplu simplu este cel al editurii Hasefer, cu aparitii finantate de Guvern in timp ce edituri valoroase nu beneficiaza de un astfel de sprijin).
Sunt dezgustat de servilismul si instinctul de javra al celor din Ministerul Educatiei si imi exprim admiratia pentru modalitatea in care evreii (un popor unit desigur si fie vorba intre noi cu o spiritualitate deosebita din care si eu am invatat destule) reusesc intotdeauna sa-si rada in barbi privind cum noi ne dam singuri palme. L-am urat de Cioran cand a zis ca Miorita a devenit curva... acum ii dau dreptate dar sunt sceptic daca o face pe bani sau dintr-o masochista placere.

Cu intarzere urarea mea de viata lunga si multe daruri minunate... de oferit, de primit.

Vasile eu cred ca in aceasta poezie esti ca un tir care devine gratios abia de la jumatatea cursei... mai exact de la \"părea că seara e o groapă care se sapă la mine în minte
cu amintiri de hârleț\" (fragment care imi place foarte mult)... de ce atata atentie pentru crearea unui cadru? Nu stii oare ca fiecare gand isi este el insusi loc de fiintare? :)

asa este Razvane... ganduri... ganduri din categoria celor care nu ne dau pace noaptea, pe care le purtam in noi mai mult sau mai putin constientizate... cred ca experienta este calea prin care ne putem convinge... stii tu vorba aceea \"nu as mai crede daca as cunoaste deja\"... intotdeauna va exista un spatiul al tainei in care nu putem intra cu acest copil neajutorat pe care-l numim ratiune... asa ca eu am priceput de ceva vreme ca ratiunea si mecanismul ei eminamente logic (desi unii vorbesc de o intutie a intelectului) sunt doar haine pe care trebuie sa le lasam in drumul catre taina... nu poti cuprinde in causul palmei marea. Cat despre angoasa ar fi cam doua lucruri de spus... e o stare de tensiune la nivelul fiintei ce nu trebuie determinata pur gnoseologic pentru ca implica resorturi mult mai profunde si este in consonanta cu nevoia gasirii unor raspunsuri ce ating mai degraba domeniul axiologic... e o marca a unui suflet care nu se multumeste cu traiul animalic si pulsiunile bazale. Oricum subiectul e foarte dens... ma iarta pentru comentariul superficial.
Mi-au placut gandurile tale... mi-ai amintit de mine :)

Radmila... eleganta prelungire a versului meu intru mangaiere de femeie-visina... imi place.

Mihai... intelegi cum nu se poate mai bine ceea ce vreau sa exprim... e mare virtute aceasta. Multumesc.

Sandra... se pare ca eu am intarziat mai mult decat tine :) Multumiri pentru cautare si pentru semnul lasat.

Ali, barbat fiind, iti multumesc pentru trecerea eleganta prin versul meu.
Ela... ai gasit \"resurse\" in textul meu ascunse sub alte semnificatii decat cele constient alese... regasirile ce succed pierderile :)
Ionut... treaba cu omizile e din realitate... la un pahar de vin cu un prieten din copaci cadeau mereu omizi iar noi ne omideam (un fel de echivalent pentru \"puricire\")unul pe altul... in rest poate ca ai dreptate, insa zau daca merita sa-ti fundamentezi o opinie pe comentariile altora... e ineficient pentru ca fiecare rezonam altfel in raport cu un text.
Dumitre... ai zis frumos... insa nu a fost vorba niciodata de pofta ci de soarta :) ... oricum reusita epigrama.
Multumiri voua.

Razvan... versul acela... acoperit cu negrul unei priviri de femeie... se vrea o punctare pe o stare in care femeia ca stare pasiva nu mai poate culege razele emise de un soare si el in cadere :) E o poveste adevarata pana la urma. Multumesc.

La Multi Ani frumosi Florine... ceasuri bune si clipe de bucurie.

La Multi Ani Robert si clipe frumoase.

Stii ce nu mi-a placut? Facilul liantului intre \"incheietura\" si \"bratara\"... un \"determinism\" banal, treaba cu repetitia nordului... ce e un repere de doua ori afirmat decat o piatra de mormant?
\"tăcerile bilete de liberă trecere domnule permisul
sau inima dumneavoastră doamnă\"... tema relativ uzitata...
Ideea e buna, poemul poarta marca ta Alina care nu poate fi decat buna... in rest imperfectiunea face parte din noi... si ma gandesc ca statuile tale sunt imperfect de transparente.

Poezia imi place in ansamblu insa as reformula versul trei care este pana la urma doar o gaselnita care da un aer de connstatare cu pretentii generale, astfel \"lovind\" chiar expresia subiectivului care da farmecul poemului.
Cred ca de fapt dupa o introducere in atmosfera, cam lunga, poezia incepe cu versul noua.

Liviule prima strofa face cat un tratat despre naturalete... cu obiectia ca \"scârțâind\" desi al naibii de expresiv ma enerveaza si mai enervant este ca nu stiu de ce se intampla asta :)
Subscriu la faptul ca remediul plictiselii este un \"hipopotam portocaliu\", ca taman a treia oara se albastreste cerul, am vazut si eu vanzatoarea perversa... tu ai plecat dar sa vezi ce facea cu injectiile, mai ceva :))
Mi-a placut.

Florin am citit cu placere eseul tau, fie vorba intre noi unul dintre cele mai bine citite pe acest site, foarte apropiat de ceea ce se intelege prin acest tip de incercare.
Totusi pentru o mai buna intelegere ar trebui poate sa spui ca E. Malatesta a fost un ocnas cu state vechi, condamnat chiar la moarte, Mihail Alexandrovici Bakunin, un rus aflat in exil propovaduia renuntarea la familie, la ideea de natiune, religie si stat etc... apoi simplul recurs la Wittgenstein nu iti da dreptul sa intemeiezi concluzia de referinta, deoarece stii prea bine ca preluarea unor concepte si translarea lor fortata in contexte diferite genereaza doar judecati sofistice.
Putem desigur vorbi si de un anarhism crestin daca vrei si exemple sunt cu duiumul... dar stii care e de fapt cel mai \"simpatic\" aspect al anarhismului? Acesta se fundamenteaza pe negatie, dar orice negatie este o afirmatie implicita, intr-un plan subtil, a principiului negat... probabil de aici reintoarcerea unora pe drumul batatorit... pana la urma si fiul risipitor era un anarhist... nu unul ce-l propovaduia programatic (pentru ca vezi tu anarhismul presupune nevoia de social... elementele anarhice izolate sunt rare si fie vorba intre noi, mutante, neconvingatoare spre deosebire de creatorul inteles in maniera clasica, gen Hiram, care isi este cumva suficient siesi) ci intuitiv...
Fracturismul nu mi se pare justificat theoretic, ci doar (si asta e o opinie personala) un termen inventat (ca si cel de douămiist) ce a aparut din nevoia de a cataloga o pretinsa \"realitate\" generata de o betie de grup, desigur cu substrat ce are corespondent in psihologia individului (nevoia de a fi special, de a-si vedea recunoscute ca \"normale\" deraierile, uneori chiar de natura psihiatrica, de a rasturna perspectivele fara ca macar sa fie constientizat faptul ca actul \"rasturnarii\" implica o constiinta de grup, inexistenta in cazul de fata) si cea sociala (ambitia si \"emotia\" unora de a deveni cu orice chip lideri, guru etc... nevoia de a fi ascultat, de a fi considerat un nou Adam).
Introspectia inteleasa doar la modul acesta (sa mai zicem ca nu douamiistii au inventat asta?) e de-a dreptul caraghioasa in masura in care conduce la exhibarea unui univers tare sarac ideatic (nu vorbesc aici de modestia cuvintelor ci de concepte) si care esueaza inevitabil in pornografie... pana la urma sexul e cel mai ieftin drog :)
Nu am nimic cu pornografia dar ne-o putem arata unul altuia fara sa facem versuri, sau putem face amor cu o femeie fara sa masuram musai cat o are de adanca si apoi sa tragem dimensiunea in vers :)
Nu se imbogateste cu nimic actualul (marca a originalitatii, nu?) ci mai degraba se schilodeste intr-o orgie a grotescului, se caricaturizeaza intr-o maniera copilareasca.
Opiniile mele... nu dati cu parul :)

El(la )Pierre... te-ai jucat cu multa inteligenta... cred ca intuiesti mult mai mult decat lasi sa se vada.
Lucian... ai dreptate... barbatul intre femeie si Dumnezeu in lumea celor o mie de prunci... zau daca mi-a fost vreodata mai sila ca acum de libertatea mea de a alege.
Multumesc voua.

Radmila... lumina tie, fie chiar si in umbra lunii, la ceasul care tainuieste soarele intr-un palc de albastrele.
Maria... frumos, frumosul obisnuit al tau.

Felicitari Daniel pentru izbanda transformarii virtualului in real... cred ca poeziile tale miros foarte bine pe hartie... sa fie intr-un ceas bun... mi-ar face placere sa fiu de fata cand se va intampla... multumiri Mariei pentru anunt.

Dana, Virgil, Ion, Ana-Maria, Ali, Carmen, Elia, Victor... multumesc foarte mult pentru mesajele voastre si mai ales pentru gandurile bune ce stau indaratul acestora... imi cer scuze de raspunsul intarziat dar e din cauza de poveste... se pare ca in ceea ce ma priveste sarbatorile tin trei zile si trei nopti :)

Carmen... multumesc pentru amendamentele aduse versului meu... sa dea Dumnezeu sa fie asa cum spui tu.
Mihai... in poezia mea ma scriu pe mine... cateodata sunt frumos alteori urat, dar am nadejdea ca de cele mai multe ori bun :) Cat despre ani... nu te lua dupa ce am scris despre Ahasverus :))
Alina... zau daca am imbatranit... pe cuvantul meu ca niciodata nu m-am simtit atat de plin de viata... dar intr-un fel ai dreptate... cobor :)
Vasile... ma asteptam sa intelegi nuantele... onorat sa regasesc aici unul dintre cei mai buni poeti ai acestui site.
Nashule... treaba-i ca m-ai \"inspaimantat\" cam devreme, unde eu n-am decat 31 dar am tinut cont de sfaturile matale si uite am pus ochii pe un sold de abanos in care sa uit diferentele dintre povesti si realitate :)
Lucien... bucuros sa stiu ca ai trecut granita aceea insuficient luminata dintre tine si omul din tine... ai dreptate in ceea ce spui.
Costin... e bine sa fii sincer chiar si de ziua ta :)... as fi vrut prietene sa fie altfel dar am zis ca intotdeauna fericirea mi-a asternut un zambet tamp pe fata... putina suferinta da bine la \"imagine\" :) Mi-a placut modalitatea in care ai parcurs poezia.
Monica... da, e altceva ceea ce scriu acum dar la nivel formal numai... inca regret simplitatea primelor mele poeme, copilaria mea pe site... cu anii ai dreptate... femeile sunt mult mai atente la amanunte.
Andrei... initial nu am vrut sa postez textul, dar e trairea mea din ziua cu pricina si mai mult decat orice mi-am respectat subiectivitatea si am stat drept in fata a ceea ce simt... cred ca asta conteaza pana la urma... deci obscuritatea si banalul din poezie e doar expresia omului care o scrie :)
Liviu... sunt parti in care esti neintrecut... noi nu o sa oferim niciodata acelasi mod de expresie poetica... si asta pentru ca esti mai bun ca mine... multumesc.
GPM... simplu si expresiv citatul tau... multumesc... cat despre varsta psihologica... hmmm, e greu de zis cu exactitate.
Multumiri pentru prezenta voastra aici... o bucurie pentru mine.