Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

blues

1 min lectură·
Mediu
mă deprimă zâmbetul tău
ca o injecție cu morfină
într-o venă prea des folosită
senzația acestei debile fericiri
resorbindu-se în pieptul meu
și toti pruncii care așteaptă
să-și facă drum spre țâțele tale
ca niște militari desfrânați
acum când singurătatea își asmute câinii
pe urmele noastre mirosind încă a patimă
visez că te-ai îndrăgostit din nou
și toți bărbații beau șampanie
din pantofii tăi demodați
îmi imaginez cum încă dansezi
admirând aura proiectată de sfinți
pe tapetul decolorat al unui bar de noapte
că îți desfaci picioarele
apoi încremenești
ca o floare din plastic
prin plămânii mei găuriți de tutun
respiră doar plăcerea nomadă a nopților
toate drumurile acestea alunecoase
pe care patinăm de la o vreme
atât de atenți la detalii
074
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
122
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Negru Vladimir. “blues.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/negru-vladimir/poezie/1777371/blues

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ligia-parvulescuLP
\"pruncii care așteaptă
să-și facă drum spre țâțele tale
ca niște militari desfrânați\"

\"singurătatea își asmute câinii
pe urmele noastre mirosind încă a patimă\"

\"îți desfaci picioarele
apoi încremenești
ca o floare din plastic\" (f f buna imagine)

Cele de sus mi-au placut. Mai sunt si cateva imagini nu rele, dar comune. Si as fi vazut un final mai in forta.
0
@negru-vladimirNV
Negru Vladimir
Ligia multam de parere... am fost si eu tentat sa termin mai in forta dar am simtit ca nu ar fi fost adecvat cu adevarul comun al acestui gen de intamplare... asa ca am optat sa scriu un final apolinic decat sa ma dezlantui intr-o orgie... in ultimul caz as fi uitat si poezia n-ar mai fi avut final... sau sfarsit, cum vrei sa-i zici.
0
@leonard-ancutaLA
Leonard Ancuta
mie nu-mi place inceputul, morfina nu deprima, ci doar lipsa ei. in rest un poem bun, cu imagini puternice, am remarcat si eu la fel ca ligia.
0
@nica-madalinaNM
nica mădălina
dar dincolo de imagini, inutil să mai spun și eu că unele chiar impactante, e aici un flux care trece de la implicare la stază și detașare ironică, foarte aproape de sarcasm (mai ales la final), flux susținut de hățuri abile.
0
@carmen-sorescuCS
Carmen Sorescu
un poem abil ca un sarpe, nu prea poti sa-l prinzi, se strecoara peste tot, pe sub piele, pe sub cuvinte. super. mi-au placut in mod deosebit noptile nomade.
mcm
0
@silvia-bitereSB
Silvia Bitere
găsesc în poemul tău imagini din Alan Parker, acel the wall... \"că îți desfaci picioarele
apoi încremenești
ca o floare din plastic\" - deși folosești o imagine statică prin floarea de plastic reușești să-ți umpli plămânii de tutun și să speri într-o lume mai bună cu flori adevărate, cu picioare vii de femeie care să-ți arate toate drumurile acela alunecoase prin care posibil să fi trecut din neatenție de detaliu.
0
@negru-vladimirNV
Negru Vladimir
Leonard... cumva ai dreptate desi eu ma gandisem sa leg deprimarea mai mult de actul de a injecta ceva iar morfina sa ofere perspectiva unui paradox prin faptul ca anesteziaza, ascunde durerea.
Madalina... ma bucur ca te-ai lasat prinsa de text pana la sfarsit.
Carmen... tu faci ca totul sa para un fel de sabat :) Interesanta perceptia ta.
Silvia :)... comparatia este una magulitoare pentru mine deoarece incerc mereu sa fac filme si mai putin poezie in textele pe care le postez... sa vezi \"Shoot the Moon\".
Multumiri tuturor pentru timpul acordat (n-am putut refuza niciodata un ligament licentios) si idei.
0