Negru Nicolae
Verificat@negru-nicolae
Nimic care sa intereseze pe cineva...
O fi bună, o fi rea, nu știu, dar știu că am recurs la ea, așa cum ai făcut și tu.
Ce vezi într- o fotografie veche?
Propriile tale iluzii.
Nicolae,
Pe textul:
„Snapshot" de Grigoras Ruxandra Ileana
O fi bună, o fi rea, nu știu, dar știu că am recurs la ea, așa cum ai făcut și tu.
Ce vezi într- o fotografie veche?
Propriile tale iluzii.
Nicolae,
Pe textul:
„Snapshot" de Grigoras Ruxandra Ileana
O viață de nevoințe pentru o clipă, dar ce clipă ...
Ioan Botezătorul este cu adevărat mare, căci s-a făcut pe sine mic înaintea lui Dumnezeu.
Mulțumesc pentru poezie, Maria.
Pe textul:
„Glasul celui care strigă în pustiu" de Maria Prochipiuc
e piatră
jumătate din tine
e piatră
cealaltă jumătate a ta
e neîmplinire
cealaltă jumătate a mea
e suferință.
Ela, ai obsesia jumătăților.
Eu am obsesia pietrei. Mă trimite către mineral.
Jumătatea e măsura omului.
Două jumătăți care se potrivesc sunt măsura neîmplinirilor care se unesc.
Cu drag, Nicolae care a învățat multe de la tine.
Pe textul:
„jumătate piatră" de Ela Victoria Luca
Ruxandra, repet, o să mai auzim de tine. N- o lua ca laudă, că nu e.
Ai, așa, o înțelepciune prea înaltă pentru vîrstra ta. Dar e bine. Versurile tale au parfum de poezie bună.
Felicitări.
Cu drag, NIcolae.
Pe textul:
„S-aud-o țară-ntreagă..." de Grigoras Ruxandra Ileana
verdele lor îmi aparține
de mult-
Ar trebui,
de ce n-ar trebui, să simți
umbra pe care o port
uneori în mine
Îngroapă-mi ființa într- o
vie tînără sau o statuie de
smarald
apoi lasă- mă să fiu oglinda
ochilor tăi!
Cu drag, Nicolae.
Pe textul:
„Lentile" de Grigoras Ruxandra Ileana
Dă-mi visele înapoi!
Maria, Maria, sufletul meu vrea să coboare în frumusețea copilăriei și nu poate. Caută pacea și n-o poate afla. Realitatea omoară visele...
Te iubesc, Maria Prochipiuc!
Pe textul:
„Timp neumblat în furtuni de vise" de Maria Prochipiuc
Rugăciunea ta, de fiecare zi, este și cîte o poezie, un strigăt către Dumnezeu.
Sunt și eu o greșală și in greșală, din tălpi pînă în creștet. Și mă întreb cum mă rabdă Preabunul Dumnezeu. Dar El mă iartă mereu tocmai pentru că este Dumnezeu. Și mai mult, nici măcar nu sunt ca al 10- lea lepros. Sunt aievea ca ceilalți 9.
Cînd ii voi mulțumi cu adevărat?
Pe textul:
„Iertare" de Jianu Liviu-Florian
Exemple: lacrima celui alb... rumegușul secundelor... zgomotul morții in oase... candelă din piele de cerb.
De ce cerbii tăi visează doar jumătate de nord, de ce respiri doar jumătate de răsărit? De ce mereu jumătate?
Aici nu e numai tehnică e și altceva. Ce?
Cu drag,Nicolae care incearcă să te descopere.
Ajută-l!
Pe textul:
„umbre de cerb" de Ela Victoria Luca
Cu drag, Nicolae, care asteapta sa-ti citeasca gandurile.
Pe textul:
„gand" de raluca
Cu drag, Nicolae, care n-a avut niciodata nici o cheie.
Pe textul:
„\" Cheia e la tine!\"" de Grigoras Ruxandra Ileana
Nici mila , nici ruga, nici sprijin, nici bine
Ci numai pacat \"
Doamne, decat sa mai traiesc in pacat, mai bine ia-mi zilele si le daruieste celor ce traiesc dupa dreptatea Ta.
Cine sunt acestia, Liviu?
Cei smeriti, cei ce plang, cei blanzi, cei flamanzi, cei milostivi, cei curati cu inima, cei prigoniti pentru credinta. Aceasta este a trai dupa dreptatea dumnezeiasca.
Eu n-am ajuns la niciuna. Sunt gol, lipsit de toate, ca si tine.
Pe textul:
„Fericire ce ești!" de Jianu Liviu-Florian
Ia-ma alaturi de tine si daca mi s-or toci genunchii vor ramane radacinile infipte in piatra dinaintea Crucii.
Ce sunt eu inaintea Lui?
Pulbere, Maria, asta sunt.
Da, privegherea este o coborare in adancul inimii tale, Ce ai aflat acolo, Maria?
Pe textul:
„Pri-Veghere" de Maria Prochipiuc
O destăinuire in fața creației e o destăinuire in van.
O destăinuire in fața Lui, e viață.
Pot să-ți fac o destăinuire?
Te iubesc, Maria Prochipiuc.
Pe textul:
„Frântură de suflet" de Maria Prochipiuc
ca un mormant
umbra de carne agresivă
Chemările carnale, incisivitatea lor, construiesc intre noi morminte si ne ingropăm in ele sau ele ne ingroapa pe noi.
Adevărat si trist.
călau si victimă
dormim impreună
despartiti doar de o eroare...
Această eroare hotaraște cine este călau, cine victima
Totul e relativ.
Gelu, vorbește-mi despre eroare!
Eroarea este cumpăna?
Cu drag, Nicolae, călău si victimă deopotrivă.
Pe textul:
„Relativ... și atît de trist" de Gelu Bogdan Marin
Ruxandra, ce e omul dacă nu un fir de nisip?
Un fir de nisip care iubeste, care vrea sa fie iubit.
Cum poate exista atâta iubire intr-un fir de nisip?
E o taina, cum il poartă vântul, unde vrea, când vrea.
Cu drag Nicolae- umbra unui fir de nisip, purtat de umbra vântului.
Pe textul:
„Rătăcire nocturnă" de Grigoras Ruxandra Ileana
Textul mai trebuie lucrat, Ștefan.
Voi reveni.
Cu drag, Nicolae.
Pe textul:
„să nu mă treziți, nu dorm" de ștefan ciobanu
Dumnezeu e in arhivele bibliotecilor.
Il scoatem de acolo când avem nevoie. In rest, dacă se poate, să stea in rafturi, nu in inimile noastre.
De ce să ne deranjeze, de ce să-L deranjăm?
Nu-l recunoaștem, nu ne va recunoaște. E simplu, e drept, e tragic pentru noi.
Pe textul:
„Afișe cu Dumnezeu" de Alina Maria Ivan
Puteți sădi tulpini in singurătate, Maria?
Puteți zămisli in palme intoarcerea la el?
Puteți, redescoprindu-vă unul pe celălalt, aflând cine sunteți.
In decorul acela de ceață e iubirea, ca taină.
Iarași n-am rezistat și... am ciripit si eu.
Pe textul:
„Era o dimineață albă de primăvară ambiguă" de Maria Prochipiuc
Mie imi place nevroza- citeste ironia ta- lăngă masa de snooker.
Ronnie ăsta iți zâmbește doar când viața ii surâde, când nu, se lichefiază.
Toate merg bine, până la firul de iarbă.
Ce poate face un fir de iarbă?
Poate sa devieze viața, si atunci adio punct, adio victorie.
Te voi citi in continuare.
Cu drag, Nicolae
Pe textul:
„Nevroza la marginea mesei de snooker" de Grigoras Ruxandra Ileana
