Jurnal
Nevroza la marginea mesei de snooker
si pana la urma a fost 17-11...
1 min lectură·
Mediu
Totul se prăbușește încet...
masa începe să se topească ușor
și bilele se fac tot mai mici,
lucioase ca niște ochi demonici
în tenebrele lemnului...
Hai,Ronnie!
Lasă și vârful de la tac!
Măcar azi
uită de nou-născutul de la capătul celălalt!
Masa e toată a ta,
bilă cu bilă,se topesc ușor
în buzunarul de la vesta ta...
Hai,Ronnie!
Nu e doar o sesiune a vieții aici,
albastrul bilei ți-a intrat violent în ochi!
Nu,nu-i închide!
Și nu zâmbi!
Camera nu vede că-mi zâmbești
doar mie!
Haide,mă,Ronnie!
Cum să pierzi și viața asta?
Hai!La vară te vei tunde din nou la zero...
Apa nu e bună din belșug,ronnie,
și mai e mult până la pauză.
Dar...Ronnie,
acum e 15-8,
nu-mi mai zămbești la camera,
te lichefiezi în paharul de cristal.
o să te depui într-o bilă verde,
o să ajungi într-un buzunar de vestă maro
și...ura,pentru ronnie!
a crescut un fir de iarbă pe masa de snooker...
n-ai bătut,nu?
nu...a fost un kick!
iarba,ce să-i faci?
dacă arbitrul nu o tunde la timp!
Pănă și un Punct e de ajuns
ca să pierzi...
033.986
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 182
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Grigoras Ruxandra Ileana. “Nevroza la marginea mesei de snooker.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/grigoras-ruxandra-ileana/jurnal/179992/nevroza-la-marginea-mesei-de-snookerComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
nu stiu de ce n-a aparut comentariul precedent,insa iti multumesc-sa stii-pentru cuvinte:)
0
cred ca textul asta nu ma poate amuza decat cand ronnie (care-mi zambeste si mie, sa stii ;)) ) castiga. (cu 13-7, hihi). e ok ca textul tau e la personale, oricum decenta lui vine din pasiunea ta sincera (si patetica, totodata, nerautacios zic)pentru un star neobisnuit intr-o tara in care nu e foarte cunoscut acest sport al elegantei...si nu-s atatea persoane care sa-si faca \"idoli\" din jucatorii de snooker.
0

Mie imi place nevroza- citeste ironia ta- lăngă masa de snooker.
Ronnie ăsta iți zâmbește doar când viața ii surâde, când nu, se lichefiază.
Toate merg bine, până la firul de iarbă.
Ce poate face un fir de iarbă?
Poate sa devieze viața, si atunci adio punct, adio victorie.
Te voi citi in continuare.
Cu drag, Nicolae