departe
mă trezesc dimineața din ce în ce mai departe de casă știu că mi-am dat drumul mâinii și m-am uitat undeva pe un trotuar și că dacă m-aș întoarce acum, nu m-aș mai găsi în același loc tot s-a
cu și despre tați
tații sunt eroii fetițelor care cresc și se fac femei frumoase de aceea să scriem despre tați ei sunt la modă tatăl meu nu mi-a călcat rochițele când eram mică tata nu-mi despăturea fustițele
Ticket to ride
aștept ziua perfectă să plec am deja viața într-un bagaj îl țin la cap când dorm trenul meu nu pleacă decât în zilele încercuite de nori dacă lecția despre cer este
Spital
să te desparți de mine ca ultima dată când m-ai vedea în viața respirând cu mainile întinse fericirea ta *** mama plângea lângă trupul meu de iris străveziu respirația mea îi usca
Arizona dream
de câteva zile am un vis bizar în somn suntem comprimați într-un fel de spirală ciudată de carne și oase devenim siamezi cu patru ochi trupul ni se întoarce pe dos vasele de sânge se
Schimb
din metrou oamenii ies cu capetele plecate cu gândurile risipite de curent cu sufletele rămase la o coadă la bilete fără sfârșit îmi imaginez că dacă aș putea să le citesc gândurile n-aș fi
133
mi s-a închistat sufletul trebuie extirpat de urgență e un pericol pentru demonstrațiile voastre matematice pentru logica iubirilor voastre scuzați-mi sufletul iertați-l el acceptă
Gând
o forță crescândă mă atrage spre mijlocul șoselei *** nimeni nu mai vede cum cad frunzele toamna din copaci încât par crescute direct din asfalt nimeni nu mai aude foșnetul de apus
Atenție, se închid porțile!
Uneori mi-e așa de frică să adorm încât simt cum secundele se aștern peste mine și dimineața mă cuprinde cu ochii-i roșii de atâta somn. Mă urmărește ideea că într-o bună zi gândurile
Nevroza la marginea mesei de snooker
Totul se prăbușește încet... masa începe să se topească ușor și bilele se fac tot mai mici, lucioase ca niște ochi demonici în tenebrele lemnului... Hai,Ronnie! Lasă și vârful de la
Pana de curent
Ploua... Ma simt ca o frunza care pluteste in bataia vantului spre pamant,rupta de pe creanga unde a inverzit.Ma simt asa desprinsa de lumea in care traiesc,plutind intr-un fel de vid
