15 rânduri despre tata

„inima tatei e o stepă cu iarba crudă”
inima tatei e o pădure tânără un crâng
are rădăcinile înfipte în nor

Poate greșesc, dar sunt versurile care mi-au plăcut cel mai mult.
Plăcut să vă citesc.

mi-a placut si mie pana la \"oasele tatei fac scârț scârț\" dupa aceea, ceva se rupe :)

dorule
nu gresesti
si acelea sunt versuri frumoase :)
merci

mihai
poate
dar dupa aceea poezia se leaga la loc
si finalul mi se pare teribil (de;talentul)
daca imi dai voie sa reproduc: i
\"inima tatei e o pădure tânără un crâng
în inima tatei te poti ascunde de inima ta
inima tatei e o stâncă de zahar
în ea îti poți săpa un mormânt curat
și să rostogolești la intrare un înger\"

revino asupra acestor versuri si incearca sa le patrunzi
eu zic ca merita :)
merci mult
emir

simplu si frumos mircea. curge lin, eu nu vad nicio intrerupere.
te salut prietene

tu nu vezi intreruperea poate din pricina ca sufletul curge lin ca un fluviu aproape de delta sa :)
multumesc
emir

mie imi place poezia ta dar fara
\"cumpăna fântânii face scârț scârț
oasele tatei fac scârț scârț\" imi pare ca versurile astea reduc la comun o poezie deosebita
ps. ma descumpanesc oamenii care urasc ce nu cunosc si nu sunt o clona - doar un pseudonim.

iata an renuntat la cele versuri care scartziau:)
cred ca e mai bine
cum te-ash putea aduce in cumpana sa
sa ne dam cu ea de cer
sa ne dam cu ea de stele

merci de trecere si sugestie
emir

iata poezia in in faza initiala
evident ca ceea ce am lasat nu e definitiv
in eventualitatea puneri pe hartie:)
merci de trecere
emir

tata are cai muți cai
caii aleargă prin tata
inima tatei e o stepă cu iarba crudă
inima tatei e o fântână cu cumpănă
caii beau apă din imima tatei
cumpăna fântânii face scârț scârț
oasele tatei fac scârț scârț
inima tatei e o pădure tânără un crâng
în inima tatei te poți ascunde de inima ta
inima tatei e o stâncă de zahar
în ea îți poți săpa un mormânt curat
și să rostogolești la intrare un înger

imagini deosebite, mi-au plăcut toate variantele, finalul acoperă frumos arhitectura filiației

era aproape sa cred ca te ai suparat pe noi
apoi ai aparut
acum aici:)
multumesc
(am sa ma opresc la una din variante daca...:)
emir

era aproape sa cred ca te ai suparat pe noi
apoi ai aparut
acum aici:)
multumesc
(am sa ma opresc la una din variante daca...:)
emir

Mircea, imbini frumos anafora cu metafora si cu repetitia obsesiva a unor cuvinte, incat redai imagini foarte sugestive. Te rog ai grija la typo. Revino asupra textului si corecteaza, pe ici, pe colo. Caii, pe care tu ii invoci i-ai plasat bine in poeem. Mi-a retinut atentia versul \"caii aleargă prin tata\" Spus frumos de tot. Apoi si \'inima\" cu multiplele ei interpretari si atributii, isi gaseste loc printre versurile acestui poem scurt si sugestiv. Versul final e puernic> a rostogoli la intrare un inger inseamna a-i lua locul. Mie asta imi sugereaza, si cred ca asta a fost si intentia ta. Tatal tau face schimb de roluri. El devine inger, iar ingerul e rostogolit intr-un mormant curat. si iata cum se imbina armonios vechiul cu noul, viul cu neviul, celestul cu pamantescul, pentru un echilibru al universului, de care noi, muritorii prea putin avem habar.

grozav m-am bucurat pentru cuvintele tale
si pentru prezenta ta aici vorbim...
(cool cravata:)
emir

Care cravata, Mircea? Cred ca m-ai confundat :))