marin badea
Verificat@marin-badea
melancolie de sticlă / trianon hotel / oameni și iepuri / fricile / alien - vinea
E un poem care dospește.
Regret, însă, finalul, care mi se pare dezacordat, acel "miroase a tine când zâmbești" e comun, nu știu de ce, mi-ar fi plăcut așa: miroase a tine când zâmbesc... Peste liniște, peste mica moarte, aș fi văzut un sens cald, cald, cald.
Pe textul:
„11. liniște de toamnă" de ioana negoescu
Pe textul:
„ ți-am scris" de Eugenia Reiter
Textul, orice text este perfectibil...
Pe textul:
„și tu la mijloc" de marin badea
RecomandatMulțumesc, Mihaela,
Carmen, adevărul e că, de la un timp, mă uitam... după tine, chiar mă întrebam unde ai dispărut și de ce nu postezi cu aceeași intensitate. Mă obișnuisem cu asta. Lipsa unui autor bun și de bun-simț se face remarcată imediat...
Poemul, cum am mai spus, e perfectibil. Mulțumesc!
Pe textul:
„balerini" de marin badea
RecomandatPoemul acesta nu mă surprinde și, e adevărat, e mai reușit decât altele. Și construiești un început dinamic:
când m-am trezit dimineață
unu făcea cu mâna la morți pe marginea drumului,
însă nu înțeleg de ce în această manieră de relatare voit-plictisită, telefonică, amesteci morții căzuți peste Kremlin. De ce nu peste Kabul? Care e logica?!
Și așa e, gagica aia beton, buzele alea criminale (buzele tale, două petale...) strică toată încercarea.
Și, iată, tot nu înțeleg de ce prima iubire a fost "refuzată din motive profesionale". Mă gândesc că fie era o relație profesor / elev, fie șef / subaltern și s-ar fi considerat hârțuire...
Cu prietenie...
Pe textul:
„poem de o zi" de Alin Mercasi
Un poem scris în termeni aparent banali, dar care e, efectiv, amețitor.
Pe textul:
„Paramedicul din E 1 Craiovița Gara Craiovița " de Motoc Lavinia
În povestea mea, prea măritata a vrut să-l descopere până la capăt, după care a dispărut... Iar paramedicul, da, cu torsul ars de soare, pe jumătate, de la sapă, are și obiceiul, noaptea, sub nuc, să asculte care stea scârțâie mai tare. Și țigarea din care trage cu sete, gândindu-se la prea măritata de la oraș, e un fel de licurici care emite S.O.S.-uri, un fel de cod știut numai de ei doi, prin care el îi spune că o tot așteapta...
Cu bucuria lecturii!
Pe textul:
„Paramedicul din E 1 Craiovița Gara Craiovița " de Motoc Lavinia
Pe textul:
„spooning" de marin badea
Pe textul:
„Magiun pe pâine 67" de Anni- Lorei Mainka
RecomandatNu am ce anume să remarc în acesta, câtă vreme aproape totul e de remarcat, un poem care curge, curge, are propria lui viață, propriul destin.
O singură remarcă:
memoria tatălui meu (și-a pierdut simțul umorului)
s-a retras într-un sfârșit de săptămână
nu a vrut să spună unde
a plecat pur și simplu
într-o miercuri
Aș elimina asta: și-a pierdut simțul umorului.
Și cu amendamentul că ziua de miercuri nu este un sfârșit de săptămână.
Pe textul:
„[Dragă Isabella]" de Daniel Dăian
RecomandatPe textul:
„cântarea cântărilor" de marin badea
Pe textul:
„golden taste" de marin badea
RecomandatPe textul:
„golden taste" de marin badea
RecomandatPe textul:
„Poem de când te știu" de Lavinia Micula
Începi așa:
N-am promis că voi iubi același bărbat toată viața
deși este singura minciună în care am crezut cu înverșunarea
muribundului
Începi cu negația asta, asta mă irită, iar negația ta spui că e o minciună. E o declarație de dragoste extrem de lucidă, de dură și caldă în același timp...
Iar muribundul tău, iată, crede în veșnicia dată de cenușă și nu de oase...
E un poem reușit, un poem care ar putea fi ușor cizelat, dar pe care-l însemn din toată inima. Felicitări!
Pe textul:
„Poem de când te știu" de Lavinia Micula
Pe textul:
„scara mihai eminescu" de Cătălin Al DOAMNEI
atracția gravitațională a morții,
daimonul meu îmi poartă de grijă ca un bunic adevărat,
viața ...
având savoarea epopeică a banalității
etc.
culminând cu
fiecare plod semăna cu che guevara-copil și căra o scară.
Nu mă atrage stilul, dar îmi place mesajul.
Pe textul:
„scara mihai eminescu" de Cătălin Al DOAMNEI
P.S. - Mă mir că editorii site-ului, aici, n-au nimic de spus.
Pe textul:
„Spre China din Mogoșoaia-45" de viorel gongu
imediat ce trece vreuna pe lângă mine
mă aduci la disperare că-mi vine să mă-mpușc
o să ajung să mă ocolească toate
Spor!
Pe textul:
„Hoațo" de Dumitru Sava
