poem de o zi

când m-am trezit dimineață unu făcea cu mâna la morți pe marginea drumului părea un tip de treabă până când o pasăre se opri lângă el și începu să-i vorbească despre oameni sentimente poezie și puncte puncte el părea să nu o bage în seamă era fascinat de avioanele ce aruncau cu morți deasupra Kremlinului inima îi bătea demențial aproape ca la prima iubire pe care a refuzat-o din motive profesionale mai încolo perpendicular pe magazinul de vise al Ramonei o doamnă încerca să iasă din parcare părea că se certase cu bărba-su și-a bușit sentimentele în câteva locuri el o înjura de la balcon fra-miu stătea cocoțat cu femei-sa pe geam trăgeau cu rândul dintr-un fel de țigară se prosteau singuri evadați într-o lume a lor / în fine păreau fericiți apoi au mers să facă dragoste am tras și eu câteva fumuri acele imagini cu gânduri luxate știi tu alți oameni fugeau nebuni printre stelele ce deja au început să cadă unu a făcut accident s-a izbit frontal într-o lumină se uita la mine ciudat eu încă nu îmi găseam cuvintele