Poem de când te știu

N-am promis că voi iubi același bărbat toată viața deși este singura minciună în care am crezut cu înverșunarea muribundului care prin cenușa lui e liniștit că va trăi o veșnicie Dragul meu n-am promis nimănui nimic nici măcar ție Am crezut că iubirea mea este pentru un singur om așa cum amprentele tale ți se potrivesc numai ție indiferent cîți bărbați au fost sau vor mai fi pe pămînt sau cum perechea de albatroși rămîne împreună pe viață Am crezut că în fiecare dimineață mă vei trezi spunîndu-mi că mă așteaptă o gondolă din sticlă viu colorată că locuim într-un oraș pe ape și urmează să îmbrac o splendidă rochie cea mai frumoasă din lume una alb-gălbui și lungă, lungă și cîte și mai cîte îmi spuneai tu Am început să scriu despre tine și nu știu dacă e bine îmi amintesc ai fi vrut să mă plimbi într-o seară cu barca în rochia aia ca noaptea de lungă