șapte secunde

În vacanțele de vară vindeai înghețată în fața magazinului Ziridava În restul anului învățai despre oase (parcă ai fi știut ce va urma după) Niciodată nu am lins atâta înghețată ca în vara aceea Măcar dacă ar fi fost bună Am cheltuit toți banii pentru sandale primiți de la bunica Mă trezeam dimineața și alergam pe malul Mureșului să ajung mai repede la tine Și mi se făcea rău numai la gîndul că iar voi mânca înghețata aia insipidă cu două sau cîte arome avea Și tu nu spuneai nimic Mă atingeai cu degetul cinci sau poate șapte secunde cât lungeam eu timpul să iau cornetul și gestul tău era pentru mine ca atunci când se face dragoste și iar se face și iar și iar așa îmi închipuiam eu ca atunci când șira spinării este un loc infinit plin cu apă de ploaie și trece o lebădă Spre seară m-am așezat lângă pomii de peste drum În spatele meu tramvaie în față mașini Îmi imaginam că sunt într-un balon cu aer și pământul cu înghețata ta cu tot se topea și se făcea mic din ce în ce mai mic și aveam o senzație de liniște nedorită între zgomotele orașului și păsările multe care se auzeau deasupra Ai apucat să mă ceri de nevastă în parcul de lângă muzeu M-ai întrebat dacă vreau inelul de la chei