trăiește-ți viața, nu ți-o trăi

iată-ne. s-a terminat timpul și noi ne discutăm sufletele la o țigară ar trebui să vorbim despre noi la persoana a treia să vezi, într-o zi întrebările lui i-au sărutat buzele și ea le-a șters cu un singur zâmbet, se pricepea aveau un gust sărat "când au plâns buzele ei?" și le-a acoperit "ea?" da, chiar ea, erau mâinile ei, peste un zâmbet răstignit și lumea afară trăia trăia "și el?" ...ningea indiferent, cred. doar trebuia să treacă peste ea nici o împotrivire, până și soarta tăcea, s-a ascuns în fata de zi cu zi trăiește-ți viața "ea asta vrea." te-a ocolit. privea din fum în fum de țigară "s-a ocolit" lașă? era un război de necâștigat iar ea, sau eu, doar mesagerul înfrângerii noastre fumăm, în plină iarnă, fumăm, am sufletul crud mi-ești mi-ești ca un urlet mi-ești frică răscoală mi-ești tot ce nu sunt. "voi fi omul rupt din calendare" și-atunci ea va urla peste cerul cenușiu, până la Dumnezeu și-napoi trăiește-ți viața să continuăm la persoana a treia, te rog. m-ai opri din a-ți spune nu ți-o trăi...