Mediu
de ce
tequila se toarnă în păhărele micuțe-n care nu-ncap decât două trei gânduri deodată
le bei condamnat / se zvârcolesc, dar hei
nu-mi pasă de voi
îmi voi mai aprinde o țigară / sufletul meu fumează
fumează și bea
voi scrie o carte despre cum să zâmbești cu stil
de parcă ești mereu in direct la tv
o viață întreagă / nu-mi pasă, azi nu te iubesc chiar nu știi
așa că hai,
fii cât de crud poți / doar atât? și iarna râde de tine
un rânjet luciu întins pe șosea
te invit să fim superficiali
cum? uite, te voi învăța eu, e nevoie doar să te lași omorât o singură dată / apoi vei descoperi că ți-au mai rămas vreo opt vieți degeaba /
și te vei apuca să trăiești cu lăcomie așa cum stă bine oamenilor care ajung departe
cât mai departe de tine, voi vedea eu
și-mi spun că s-ar putea să fii doar bolnav, așa cum unii fură tu minți inconștient
vezi tu, sufletul tău e damnat
nu te pot salva, poate altcineva, din alt film / din altă sticlă din altă țigară / din alt nenorocit de prea mult noroc nu al tău nici al meu doar al altcuiva
uite, eu sunt un suflet care are nevoie de publicitate
002.924
0
