Lory Cristea

Fiind mai demult la Tighina În gazdă la una, Didina Ion se trezea peste noapte Dând fuga în curtea din spate Și-n mintea sărmanei femei Luau naștere stranii idei Ce ca`tă Ion în poiată Nu vede

Povestea pe care astăzi m-am gândit ca să v-o spun Sper să fie de-ndreptare-a unora pe drumul bun Așadar, a fost un nene, om bătrân și însurat Copt, numai pe dinafară, și în rest... modest

Eu, la urmă de tot mai trăiesc Deși după mine târăsc Mumia a ceea ce-a fost Oricum, un obiect fără rost. Îl mângâi pe creștet cu-o floare Doar doar o să crească mai mare Mătase cașmir sau

Darling, fata mea cea creață te iubesc cu disperare Tâmpla-mi plină de mătreață e cuprinsă de visare Înghit cu delicatețe doi cartofi prăjiți de Leana Și blenoragii răzlețe vin să-mi năpârlească

Nu stingeți lămpile din mine Lăsați-le, vă rog aprinse Ca orice trecător să vadă Că sunt cu brațele deschise. Să nu mă suspectați de faptul Că vă doresc c-un scop precis Eu vă iubesc fără

Iubește-mă cât să-mi ajungă Pân` la întâia mea cădere În ziua când voi fi supusă Procesului de despuiere. Se vor apropia de mine Cu îndrăzneală și uimire Rupând cu mâinile hulpave Cămașa

Cât timp o icoană se-ascunde Tăcută, în suflet la mine E bine pe lume, e bine Mai am încă, unde pătrunde. Cât timp pot să plâng de durere Și lacrimi să-nchid într-o carte Departe e moartea,

Mi-am scris o zi de odihnă pe an În care tăcerii cu totul mă las Desculță, purtând straiul vechi ardelean Mă aflu la Lainici în zori de Ispas. Primesc de pomană și morților trec Mirosul de pâine

Ca trecător prin aste timpuri de colcăială prin nimic În care Dumnezeu se află ca marfă-n rafturi de boutiq Îmi e aproape imposibil să mă prefac dusă de val Și să văd partea bună-a vieții prin

moto: ,,urmasilor mei cioculesti v-ordon, cand va e cu priinta sa-nfinfigeti, prin metode lumesti ce va las, cioculeasca samanta`` Euforic și vivace Nea Mitică-și dă

parodie după \"Mama\" de George Coșbuc pe monitor imagini curg și pagini dau de-a rândul la una ochii ți se scurg și îți rămâne gândul și pe ecran se împletesc în joacă șugubeață imagini

fii nudă pe masă înșiră atuurile toate cât viață cât moarte fii slabă fierul în lut ți-l preschimbă icoana din suflet mânjește-o puterea topește-o fii oarbă deschide larg ușa din

dreptatea nu-i la mine dar nici la voi nu este și totul se repetă-ntr-o pierdere de vreme această păguboasă și veșnică poveste își face casă-n lacrimi ascunse printre gene plătesc cu mine

pur și simplu încurci umbre pe tot ce ne place arunci anatema fie-ți pe toată făptura închidă-ți suspinele gura pur și simplu nu ești în stare să arzi te topești în vise prostești dintr-un

În ținutul vecin cu apele albastre și învolburate ale mării, a fost odată un prinț. Un băiat frumușel și cuminte în adolescență care bătea mingea cu ceilalți copii în cartierul în care-și durase

Pe tine cine te cunună Femeie din rază de lună, Fior de stea plângând amar În ochii tăi de chihlimbar? Alya de ce ți-ai ascuns Trupul frumos cu ambră uns În negru și tăcut lințoliu Tribut plătit