Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@liviu-ioan-muresanLM
Liviu-Ioan Muresan
@liviu-ioan-muresan
Poezie

faptele confirmă trecerea

1 min lectură·
Mediu
un pescăruș se descompune în aer
oasele albe se transformă în praf
vîntul împrăștie amintirea-i

mă înfășor în timp ca într-un voal
îi cuprind colțurile
strîng cu putere
de parcă relativitatea e doar un basm
fetus al timpului
mă simt în siguranță.
nașterea
limită spre plus infinit.
0113.666
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
47
Citire
1 min
Versuri
11
Actualizat

Cum sa citezi

Liviu-Ioan Muresan. “faptele confirmă trecerea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13892219/faptele-confirma-trecerea

Comentarii (11)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@gena-gurauGGgena gurau✓
nu-mi permit să mă arunc în a face analiză literară, cu atât mai puțin critică, nici filosofie de buzunar, ci sunt doar un consumator cu părerile la vedere.
îmi place tare mult..învăluirea \'ceea ocrotitoare, da\' am doar o nedumerire:
dacă
\"nașterea
limită spre plus infinit\"
unde se plasează..moartea?
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan✓
asta e ideea. Înconjurat în propriul timp speri ca infinitul să se învîrtă în jurul tău. Reacția la devenirea aceea, praf spre trecere. Mulțumesc de trecere.
LIM.
0
@gena-gurauGGgena gurau✓
despre timp și \'trecere\' am și eu o viziune...ceva mai matematică, e drept.
poate o să scriu ceva despre asta.

băgînd \"SPERI\" în context, mă plec, tăcînd.
da\' nu plec. :)
0
@ioana-mateiIMioana matei✓
oglinda spune că aici trecerea...confirmă faptele...nuanțe de...albastru...

\"nașterea
limită spre plus infinit.\"?...
da...un poem filosofic!


0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan✓
Gena, speri se subînțelege, de aceea nu-l bag.
Ioana, de ce sucut? Așa trebuie să fie cititorul, și chiar înțelege.
LIM.
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan✓
sucit :)
0
@alexandru-corneliu-eneaAEAlexandru Corneliu ENEA✓
deci, nasterea ca o limita pozitionata pe axa spre plus infinit!place.salut.
0
Distincție acordată
@irina-nechit-0020579INIrina Nechit✓
Îmi place mult imaginea cu pescărușul care se face praf și cu timpul care e un voal strâns pe umerii autorului, o viziune curajoasă și luminoasă. Eu am o frică teribilă de timp și nu-l văd ca pe un voal, ci ca pe un potop sau un pârjol care vine peste noi. Da, e un text care trimite spre filosofie, mai e și foarte poetic, așa tradus în imagini și îmbibat de emoție. Ultimele două versuri îmi par de prisos, chestia cu plus infinit e prea matematică. Vreau neapărat să ofer o stea acestui \"fetus al timpului\" care, paradoxal, se simte în siguranță.
Multă poezie în continuare, cu gânduri bune, tama
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan✓
ACE, mulțumesc pentru plus și înțelegere. Așa este.

Tamara Zub, frica de timp cred că este caracteristica omului. Ființă rațională, acesta e conștient de propria trecere. Nu doar instinctul conservării, ci și rațiunea existenței/inexistenței duc la o fobie a timpului ce trece. O să mai gîndesc asupra ultimelor versuri. Vă mulțumesc pentru remarcarea poeziei și vă mai aștept cu aceeași încredere.
LIM.
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume✓
da, LIM
văd aici un poem adevărat elaborat în spirit filozofic, cu esențe și din esențe.
anticomentatorii mei au punctat ceea ce trebuia, așa că nu-mi rămâne decât să te feliocit pentru realizare și să mulțumesc, pe această cale, tamarei zub, pentru evidențierea poemului.

e bun, ce mai...

o deschidere eclipsantă...

*un pescăruș se descompune în aer
oasele albe se transformă în praf
vîntul împrăștie amintirea-i

mă înfășor în timp ca într-un voal
îi cuprind colțurile*

aprecieri, prietene!

cu prietenie,
teodor dume,
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan✓
vă mulțumesc pentru consistența mesajului și buna înțelegere. Sînteți un fin observator și cititor experimentat. Și asta datorită simțului poetic ce vă însoțește. Cu deosebită recunoștință, LIM.
0