Iulia Elize

Leonard, cu atenția, că îmi place să atrag atenția, e concluzia ta. Nu știu de unde ai tras-o. Poate că sunt prea bună, în ceea ce fac. Și așa pare, că mă laud,când de fapt sunt foarte ok, cum sunt, inclusiv aforisme proprii...


Ionuț, ți-am zis că nu sunt din opere, nu au cum, că sunt filosifie de viață. Ți-am spus, pe site, vezi mai sus, unele au fost spontane, altele sunt de pe site de pe la mine. Nu le am de prin romane, cum să le am dacă e genul aforism, filosofie de viață, care e gen învățătură. Dacă vrei dată, uită-te la data publicării pe site, și spune-mi Ionuț dacă le-ai găsit pe altundeva. Că nu ai cum, sunt ale mele.

Eu le dau 10, pentru că le îndrăgesc, și sunt ale mele. Notele tale justifică numai părerea ta. Eu cu ele am crescut, ca nivel literar și ca om.

Poate numai afectiv, nu a fost bine, onestitatea mea față de ce am simțit, dar dacă o să iubesc din nou o să fiu la fel de onestă, ca și până acum...

Mulțumesc amândurora.

Și, da, nu e poezie, sunt citate. Sunt idei de a câștiga binele și sensul, în viață, mereu. (În opinia mea...)


Te mai aștept... Nomal, e specificat, sunt aforisme, nu e poezie! Poate, dacă ai păreri, te aștept și pentru poezii albe, unde chiar te pricepi mult.

Leonard, nu mă laud cu nimic, poate tu ai o altă filosofie de viață, fapt ce explică foarte fidel diferența de opinii și îi dă răspuns și lui Stănică...

Sper că nu te superi iarăși, eu nu mă dau deșteaptă, sunt numai niște idei verificate pe pielea mea, în care eu cred foarte mult. Nu înțeleg de ce spui că eu mă laud... Unele din ele sunt foarte vechi, la mine pe site, sunt idei foarte vechi, deja, se pot consulta și pe https://iulia-library.com, de fapt...

Nu mă laud, dacă cred totuși în ceva. Mult...

Mulțumesc, am corectat... :) Mă grăbisem... Pe unele le-am completat ad-hoc, în pagină, erau inițial mai puține, și de-asta aveam typo, de la cele suplimentare. Pe primele, de fapt, le am de ceva timp și la mine pe site... Pe librărie...

În mențin, pe ”poate”, pentru că filosofia, ca știință, înseamnă, de fapt, în mod clar, mai multe păreri asupra aceleiași teme, asta este definiția clasică a filosofiei și mai degrabă rațiunea ei. Normal că mai pot fi opinii...

Mențiunea despre citate o să o pun și dedesubt, poate nu se vede cum trebuie în subtext, la mine se vedea bine.

* Fidelă onestității.

Mulțumesc Dragoș, sper ca citatele să îți fie de folos, sunt încarnate în sinea mea și le-am verficat pe propria-mi piele. Ajungând, astăzi, la nivelul uman și literar, exact la care sunt...

Cel cu dragostea, am fost onestă, una, dar s-ar spune că n-am prea avut noroc. Dar nu renunț la idee, o să caut să fiu la fel de fidelă, ca și până acum, și în continuare...

Mulțumesc pentru mesaje și steluță.

”Poate”, acela, e foarte bine acolo unde e, pentru că sunt căi diferite și moduri diferite de a privi lucrurile și o filosofie de viață.

Normal că sunt citate și idei care îmi aparțin, absolut toate. Sunt extrase din filosofia mea foarte clară de a privi viața și sensul ei, dar și munca.

A avut, cu siguranță, un rol important, în ideile de mai sus, că eu pun preț mare pe fericirea mea, de altfel scrisul îmi produce mult stimul intelectual dar și sufletesc, îmi conferă acea pasiune, pe care tot timpul o simt cu mine, și succesul de a avea până acum 30 de cărți și 10.000 de pagini publicate, până la ora actuală. Este multă fericire în ceea ce fac, este pasiune și e perseverență.

O întrebare, aș avea. Ați mai găsit citatele pe altundeva? Nu aș crede, normal că îmi aparțin, absolut toate.

Sunt rețetarul meu de a fi...

Cel cu scoica, e inspirat de o ghicitoare, de pe site, tot de-a mea. În rest, cum spuneam, sunt din filosofia personală. Din succesul meu de a fi scris atâtea cărți, de valoare, până acum...

*Deosebit acest însemn - erată

Deosbit acest însemn, este un fel de pace în toate, poate perfectul se mișcă o secundă în stânga, parcă, poate ca să lase dintr-o parte să intre imaginea părinților, pe rând. Las steluță pentru text, fiecare vers este inserat atât cât trebuie și imaginele cadru sunt sufletești, vibrante. Emoționante și simple, în frumusețea lor.

Una dintre cele mai meritate steluțe, pe care le-am lăsat, de foarte mult timp.

Cu foarte mult respect și cu prețuire imensă!

Ultimul, ”șirul ploilor de vară”, ”iubește-mă ploaie, sărută-mi umerii”, din foarte lungul șir, dar numai că ai luat o pauză, de la tine.

Ne bucurăm că rămâi, Dragoș Vișan! O steluță pentru încurajare să continui, pe activitatea foarte bună, de pe site! Se vede, la tot omul!

Mulțumesc, parcă, în numele tuturor, pentru tot sprijinul real, oferit nouă, colegilor! Se simte influența poeziei și a făpturii tale minunate, de artizan al cuvintelor și al comentariilor, pe site, și colegii pot să confirme...

Dacă nu este destul, acest mesaj, o să revin. Nimeni nu mai trebuie să plece, de pe site... Am văzut că mulți colegi au revenit, cu texte, recent...

Mai rămâi, pe site... Nu pleca, așa. Printr-un poem. Mai stai, mai scrie. Să mai citim... O să încerc și eu să trec mai des. Nu e colegial, tu ai tot comentat, iar eu nu mi-am dat ”de luni, ani,” cu părerea...

Sunt frumoase poeziile tale, oricum. O să încerc să trec mai des, dacă mai rămâi, cumva. Nu am trecut, demult...

Spor... (Mai merită să rămâi, zic eu, dar faci cum vrei.)

Dragoș, mai lasă poemele de plecare... Sau fă ce vrei. Zic și eu... Chiar fă ce vrei...

Mulțumesc, Teodor Dume. Mulțumesc, mult.

Dragoș, un rîu cu apă din pământ, nu din cer... Acolo se spală femeile, că e un pic de ploaie mai caldă, e supliment, adică, râul îmbăierilor provine nu din ploaie, ci dintr-un izvor care a țîșnit, dintr-un loc umbros (în pădure) sau poate de la marginea pădurilor (așa, sunt de obicei izvoarele, păduroase) dar mai sunt și prin crânguri și sub deal, am văzut un documentar cu izvoare celebre, parcă, mai demult... Însă ”picătura”, așa e, e de la ploaie, care tot de la izvor e, nu de la Nemângăierea divină a femeii, în genere, așa ca să fac un pic de poezie, să aștept și eu ploaia caldă, însă poate mai păgână, azi, numai așa, și să îți dau dreptate că pământul și pădurea sunt cele mai frumoase... Femeile ”se spală cu pământul”, nu au nevoie de nimic altceva.)

Mie acelea de pădure îmi plac, izvoarele, sunt parcă mai sălbăticuță, un pic, de fel... Sunt supărată, pentru că, azi, Dumnezeu nu ține cu o femeie mai subiectiv tristă...

Mulțumesc de steluță, se vede de lângă izvoare... Care or fi, de pe unde. În rest, Ionuț Caragea nu a trecut încă, pe aici... Cine știe, pe unde e, așa e...

Mulțumesc Antonia, mi se pare că e ok, e un pic diferit față de ce am scris până acum, am încercat să fiu mai luminoasă, un pic. Nu știu dacă mi-au ieșit metaforele cum am vrut, mie mi-a părut, îmi pare, un poem mai idealist. Mai luminos, mai ideal, mai ”zăpădos”, după personajul lui feminin. O femeie care își spală picioarele, în râu, e mereu ceva foarte ideal, azi...

Mulțumesc pentru trecere, tu întotdeauna ești o prezență foarte plăcută și bună.

Te mai aștept...

cuvintele ”pun degetul pe rană” - prin cuvinte, se crează o anumită înțelegere foarte precisă.

Un înțeles, o evidență, prin intermediul cuvintelor.

E ok, expresia, mie mi se pare justă, fără să îl supăr pe Dragoș.

Mulțumesc, Ionuț! Mă bucur că ți-a plăcut poemul, e o onoare că treci, sper să rezolvi diferendele cu toată lumea. Nimeni nu merită să fie lăsat, pe afară... Poate vă împăcați, dacă sunt unele probleme.

Mult succes, pe site.

Dragoș, apropo, ești un scriitor de mare valoare, dar în ultima vreme, mai mult am dat sfaturi și păreri poetice, mai tinerilor scriitori, deși am mai citit, și de pe la tine, poezii. Țin să mă apropii de colegii mei... Cum și eu am fost ajutată, la debut, cu o vorbă bună, îndemnată fiind să continui să scriu și în caz că avem păreri înspre creștere, trebuie să le oferim colegilor, fie că sunt mai jos sau mai sus, decât noi, literar. Îmi aduc aminte de dl. Pantea, mi-a spus personal că sunt ”o scriitoare ”autentică”, ceea ce mi-a dat avânt, am înțeles ce a vrut să spună abia mai târziu. Dar sunt amintiri personale și la care țin... Acum de exemplu vreau să ajut și eu, cât pot, pe colegii mei. Dacă pot...