Poezie
Ultimul meu agonal poem
2 min lectură·
Mediu
Plouă mult astăzi,
tot astăzi revine canicula,
iubește-mă, ploaie, sărută-mi umerii,
creștetul capului, mâinile, vreau să vii
parțial peste viață sau moarte
ca într-un vis matinal în agonia nopții
spre ziua de 13 a lui cuptor
să-mi cazi drept în brațe, liber să te sărut
cât mai lung neștiutor încă
de nicio femeie, decât de ploaia de vară
într-un tărâm încă nears românesc
patru luni la rând
ca-n anul fatidic '22 trecut
al secolului 21
Ce mai sărut juvenil dă ploaia,
ea e un androgin
ce te răscolește în ziua
când oricare voia să plece-n natură
afară,
însă mașinile spun că ringul e spălat
de ea,
un fund lung de jacuzzi stradal
călcat zgomotos de roți, subtil
de pașii pietonilor
Eu îmi iau adio de la prietenii mei virtuali,
s-or fi săturat să mă asculte,
sunt din nou tânăr la orice vârstă ca soarele
ieșit dintre frunzele de tei udate acum,
pământul de la baza acestor copaci din fața
blocului în sfârșit s-a udat bine în mijlocul
unui cuptor încins european-african
Simt că bărbații nu mai sunt prea vrednici
să scrie poeme, femeile însă pot fi scriitoare,
ele iubesc doar apa de ploaie, răul cu râul de sus
se amestecă artistic în ele, pe când la bărbați
mocirla cu dependență-a boemei
dă chix
Cei care au mașini au reușit
să rămână în ploi,
cei ce ies cu capul gol
au... ieșit, agonalul joc al ploii alege
cine să stea, cine să plece departe, în moarte
un pic
0141.698
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dragoș Vișan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 247
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragoș Vișan. “Ultimul meu agonal poem.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-visan/poezie/14172122/ultimul-meu-agonal-poemComentarii (14)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TDDistincție acordată
Un întreg bine croit și reliefat din unghiul meu de vedere.
Imi pare nespus de rău pentru hotărârea luată!
Poate vă răzgândiți totuși...
Puterea siteului se va diminua și e păcat
Binele să vă însoțească!
Luminez relația dintre oamenii buni!
Cu sinceritate,
același
t.dume,
Imi pare nespus de rău pentru hotărârea luată!
Poate vă răzgândiți totuși...
Puterea siteului se va diminua și e păcat
Binele să vă însoțească!
Luminez relația dintre oamenii buni!
Cu sinceritate,
același
t.dume,
0
DVVă mulțumesc.
0
LADistincție acordată
stiu ca se dau premii pentru intreaga activitate, dar steluta d aici e fix pentru ce am in fata, pentru ca se simte putină durere, nostalgie, pentru sarutul juvenal al ploii.
0
IEDistincție acordată
Ultimul, ”șirul ploilor de vară”, ”iubește-mă ploaie, sărută-mi umerii”, din foarte lungul șir, dar numai că ai luat o pauză, de la tine.
Ne bucurăm că rămâi, Dragoș Vișan! O steluță pentru încurajare să continui, pe activitatea foarte bună, de pe site! Se vede, la tot omul!
Mulțumesc, parcă, în numele tuturor, pentru tot sprijinul real, oferit nouă, colegilor! Se simte influența poeziei și a făpturii tale minunate, de artizan al cuvintelor și al comentariilor, pe site, și colegii pot să confirme...
Dacă nu este destul, acest mesaj, o să revin. Nimeni nu mai trebuie să plece, de pe site... Am văzut că mulți colegi au revenit, cu texte, recent...
Ne bucurăm că rămâi, Dragoș Vișan! O steluță pentru încurajare să continui, pe activitatea foarte bună, de pe site! Se vede, la tot omul!
Mulțumesc, parcă, în numele tuturor, pentru tot sprijinul real, oferit nouă, colegilor! Se simte influența poeziei și a făpturii tale minunate, de artizan al cuvintelor și al comentariilor, pe site, și colegii pot să confirme...
Dacă nu este destul, acest mesaj, o să revin. Nimeni nu mai trebuie să plece, de pe site... Am văzut că mulți colegi au revenit, cu texte, recent...
0
DVDin senin plouă cu soare prea tare, prea mult, voi rămâne altor vremuri dârz și incult, întuneric teluric de patimi mi-e versul, ostenit de scris îmi arde până și mersul.
0
SVeu am citit textul în urmă cu câteva minute pe feisbuc
nu am surprins ideea (că ai renunța să postezi pe aici)
o fi de la caniculă!
e un text superb (cârcotaș eu, nu chiar tot)
cum am zis și pe feisbuc: tare bun finalul!
nu am surprins ideea (că ai renunța să postezi pe aici)
o fi de la caniculă!
e un text superb (cârcotaș eu, nu chiar tot)
cum am zis și pe feisbuc: tare bun finalul!
0
DVAm fost prea...
"supcruntat" (vorba lui fi-miu, Petruț). Adică și încruntat, și supărat. Mi-a mai trecut. Am uitat deja. Dimineață ploua. La amiază e prea soare.
"supcruntat" (vorba lui fi-miu, Petruț). Adică și încruntat, și supărat. Mi-a mai trecut. Am uitat deja. Dimineață ploua. La amiază e prea soare.
0
SVmie să-mi lași sacul cu steluțele în caz că…
dau la schimb o umbrelă
dacă n-am fi “subcruntați” ce fel de oameni am mai fi, gioconde?
sănătate!
Iulică, nu mai sta încruntat că așa rămâi, îmi spunea învățătoarea.
dau la schimb o umbrelă
dacă n-am fi “subcruntați” ce fel de oameni am mai fi, gioconde?
sănătate!
Iulică, nu mai sta încruntat că așa rămâi, îmi spunea învățătoarea.
0
DVDa, de n-am fi și ăi mai bolunzi "supcruntați" câteodată, am fi monele Lisei (din jud. Br.,br, br, oiță, brrr!). Din Lisa, comuna de unde a pornit val-vârtej Octavian Paler la București si în toată lumea cutreierată cu har intelectual și afectiv de el.
Bună replică mai avea și învățătoarea. Stenică și folositoare replică.
Mulțumesc mult pentru comentariu, încurajări, glume. Poate îmi... trece detot să mai scriu/serios!
Bună replică mai avea și învățătoarea. Stenică și folositoare replică.
Mulțumesc mult pentru comentariu, încurajări, glume. Poate îmi... trece detot să mai scriu/serios!
0
PEiubește-mă, ploaie, sărută-mi umerii,
creștetul capului, mâinile, vreau să vii
parțial peste viață sau moarte
ca într-un vis matinal în agonia nopții
spre ziua de 13 a lui cuptor
să-mi cazi drept în brațe, liber să te sărut
cât mai lung neștiutor încă
de nicio femeie, decât de ploaia de vară
Frumoase versuri! Această insistență exprimată prin imperativele iubește-mă, ploaie, sărută-mi (...), reprezintă lirismul sincer, un moment singular pentru acest cuplu format din eul liric și ploaie, dăruitor de tandrețe și oarecum dureros în acest frumos poem!
creștetul capului, mâinile, vreau să vii
parțial peste viață sau moarte
ca într-un vis matinal în agonia nopții
spre ziua de 13 a lui cuptor
să-mi cazi drept în brațe, liber să te sărut
cât mai lung neștiutor încă
de nicio femeie, decât de ploaia de vară
Frumoase versuri! Această insistență exprimată prin imperativele iubește-mă, ploaie, sărută-mi (...), reprezintă lirismul sincer, un moment singular pentru acest cuplu format din eul liric și ploaie, dăruitor de tandrețe și oarecum dureros în acest frumos poem!
0
DVAi surprins exact, mulțumesc "lirismul sincer", personificarea ploii, ca pe o iubită din copilărie și adolescență știută dr mulți! Durerea e dată de întunecatele înnorări, apoi înnegurări din timpul averselor mai serioase.
0
DVUn cutremur afectiv, desigur. Întoarcere(a) spre frumos continuă. Mie îmi place și frumosul din "estetica urâtului", și grotescul, și absurdul, și mistery. Să cutremure bine ființa individuală și publică cititoare! Am izbutit, dimineața scriu cel mai bine. Mă bucur nespus.
Mulțumesc din suflet!
Mulțumesc din suflet!
0
Mie îmi place și sunt impresionat pozitiv de activitatea ta pe acest site.
Cu stimă pentru tot ceea ce ai creat!