Citate...

nu voi propune vreo dezbatere

aș renunța la acel “poate”

asta, în interpretarea că sunt citate din texte/ gânduri care îți aparțin

"Este un fel de școală secundară [...] dedusă din scris", "Scriitorii sunt foarte folositori, oricui. Pentru oameni,societate."

Onestitatea față de tine înlătură și urmele de nefericire.

Pasiunea, înaintea geiaalității! În orice domeniu de activitate, și în literatură.

Sursa de bine și fericire pentru omul onest vine din alegerea justă a partenerului său de viață.

”Poate”, acela, e foarte bine acolo unde e, pentru că sunt căi diferite și moduri diferite de a privi lucrurile și o filosofie de viață.

Normal că sunt citate și idei care îmi aparțin, absolut toate. Sunt extrase din filosofia mea foarte clară de a privi viața și sensul ei, dar și munca.

A avut, cu siguranță, un rol important, în ideile de mai sus, că eu pun preț mare pe fericirea mea, de altfel scrisul îmi produce mult stimul intelectual dar și sufletesc, îmi conferă acea pasiune, pe care tot timpul o simt cu mine, și succesul de a avea până acum 30 de cărți și 10.000 de pagini publicate, până la ora actuală. Este multă fericire în ceea ce fac, este pasiune și e perseverență.

O întrebare, aș avea. Ați mai găsit citatele pe altundeva? Nu aș crede, normal că îmi aparțin, absolut toate.

Sunt rețetarul meu de a fi...

Cel cu scoica, e inspirat de o ghicitoare, de pe site, tot de-a mea. În rest, cum spuneam, sunt din filosofia personală. Din succesul meu de a fi scris atâtea cărți, de valoare, până acum...

Mulțumesc Dragoș, sper ca citatele să îți fie de folos, sunt încarnate în sinea mea și le-am verficat pe propria-mi piele. Ajungând, astăzi, la nivelul uman și literar, exact la care sunt...

Cel cu dragostea, am fost onestă, una, dar s-ar spune că n-am prea avut noroc. Dar nu renunț la idee, o să caut să fiu la fel de fidelă, ca și până acum, și în continuare...

Mulțumesc pentru mesaje și steluță.

Typo "oferă": "[...] partener de viață care să-i oferă";
Unele virgule în plus: "Numai Onestitatea [...], înlătură". Dacă era între două virgule sintagme "față de tine" virgulă era necesară. Altminteri... nu.

eram 99,99% convins că sunt citate care îți aparțin

am folosit rezerva pentru a justifica propunerea eliminării a cuvântului “poate”

adică, dacă acel 0,01% era neînțelegere din partea mea și ar fi fost citate din alți autori, nu s-ar fi justificat să propun vreo modificare

* Fidelă onestității.

În mențin, pe ”poate”, pentru că filosofia, ca știință, înseamnă, de fapt, în mod clar, mai multe păreri asupra aceleiași teme, asta este definiția clasică a filosofiei și mai degrabă rațiunea ei. Normal că mai pot fi opinii...

Mențiunea despre citate o să o pun și dedesubt, poate nu se vede cum trebuie în subtext, la mine se vedea bine.

Mulțumesc, am corectat... :) Mă grăbisem... Pe unele le-am completat ad-hoc, în pagină, erau inițial mai puține, și de-asta aveam typo, de la cele suplimentare. Pe primele, de fapt, le am de ceva timp și la mine pe site... Pe librărie...

pe mine nu m-a impresionat nimic

Leonard, nu mă laud cu nimic, poate tu ai o altă filosofie de viață, fapt ce explică foarte fidel diferența de opinii și îi dă răspuns și lui Stănică...

Sper că nu te superi iarăși, eu nu mă dau deșteaptă, sunt numai niște idei verificate pe pielea mea, în care eu cred foarte mult. Nu înțeleg de ce spui că eu mă laud... Unele din ele sunt foarte vechi, la mine pe site, sunt idei foarte vechi, deja, se pot consulta și pe https://iulia-library.com, de fapt...

Nu mă laud, dacă cred totuși în ceva. Mult...

Și, da, nu e poezie, sunt citate. Sunt idei de a câștiga binele și sensul, în viață, mereu. (În opinia mea...)


Te mai aștept... Nomal, e specificat, sunt aforisme, nu e poezie! Poate, dacă ai păreri, te aștept și pentru poezii albe, unde chiar te pricepi mult.

dar cine stie face gogosi, macar sa le fac bine. cat despre filosofie, sa o faca cine stie. iar cu literatura așijderi. la poezie, mai ai cate una, la a atrage atentia cu citate, de parca ai fi noica, nu merge.

2—3 citate, dintre acelea mai scurte, din ultima parte a grupajului, sunt bine concentrate și exprimate. Mă refer la cele cu cheia fericirii și onestitatea. Chiar au și valoare aforistică. Altele, însă, sunt mult prea lungi și nu surprind prin profunzime, așa cum ne obișnuiau Blaga, Paler, Mihai Codreanu, sau mai recent Butulescu, Ghica, Redi sau chiar și Grigurcu. Citatul presupune că este extras dintr-o operă literară, nu vă cunosc opera, dar ar fi bine de aflat de unde au fost scoase. Pe o scară de la 1 la 10, sunt undeva între 5 și 6.

Leonard, cu atenția, că îmi place să atrag atenția, e concluzia ta. Nu știu de unde ai tras-o. Poate că sunt prea bună, în ceea ce fac. Și așa pare, că mă laud,când de fapt sunt foarte ok, cum sunt, inclusiv aforisme proprii...


Ionuț, ți-am zis că nu sunt din opere, nu au cum, că sunt filosifie de viață. Ți-am spus, pe site, vezi mai sus, unele au fost spontane, altele sunt de pe site de pe la mine. Nu le am de prin romane, cum să le am dacă e genul aforism, filosofie de viață, care e gen învățătură. Dacă vrei dată, uită-te la data publicării pe site, și spune-mi Ionuț dacă le-ai găsit pe altundeva. Că nu ai cum, sunt ale mele.

Eu le dau 10, pentru că le îndrăgesc, și sunt ale mele. Notele tale justifică numai părerea ta. Eu cu ele am crescut, ca nivel literar și ca om.

Poate numai afectiv, nu a fost bine, onestitatea mea față de ce am simțit, dar dacă o să iubesc din nou o să fiu la fel de onestă, ca și până acum...

Mulțumesc amândurora.

Din păcate, Ionuț, nu am găsit rubrica de aforisme, tot ceea ce am găsit a fost citate... Mă mai uit încă o dată, pe încadrare, dar din câte am văzut, nu este...

nu văd nimic rău
sunt potrivnic lui Leo, că eu sunt cavaler:)

ai propus aceste aforisme, crezi că sunt bune, e foarte bine, Iulia.

mă voi documenta să văd dacă mai există aforisme care lasă loc de interpretare (acel “poate”)

“poate iarna nu-i ca vara” nici la băse n-ar fi sunat ok

eu cred că trebuie asumate (fără doar și poate),
dacă se dovedesc sau nu se dovedesc… viața (poate)

Am verficat și a doua oară, chiar nu este încadrarea, dar consideră-le drept filosofie de viață, genul aforism.

Căutasem încadrarea, dar nu am găsit-o...

dar nu te ignor, ca si tu mi-esyi simpatica, uneori scrii si poezie, scu scuze, m-am fost pe faca mereu, dar poti. nu mai trolla, scrie, citeste, invata, si va fi bine. momentan nu esti unde, poate, ai merita sa fii, te-ai blocat aici. unde esti apreciata de oameni vare asteapta ceva de lka yineși tu de la ei, depaseste asta.

Stănică, oamenii sunt foarte diferiți, între ei, tu asta nu pricepi. De exemplu, Leo zice că nu i se potrivesc...

Filosofia sau psihologia nu emit chestii bătute în cuie, nu există rețetar universal valabil. Ci sunt păreri... Ele pot fi mai universale sau mai specifice.

În rest, mă bucur că le vezi ca generale. Dacă zici că e mai bine fără acel ”poate”... Sau acele, că e în mai multe locuri... Eu mă bucur, mult.

Leonard, mulțumesc, și tu îmi ești simpatic. Mi-ai dat mai demult un material, pe FB, te aștept când ai timp să îmi dai un semn de viață pe mail, să îți trimit, dacă ai timp să citești, și eu, o carte de-a mea... Suntem maturi, suntem colegi, ne apreciem mult.

Sau o adresă fizică, îți trimit o carte, două. Nu am uitat acel fragment, trimis de tine, l-am citit pe nerăsuflatelea... Mulțumesc pentru el!

Eu ieșisem, că nu am mai avut timp de FB, îmi mânca prea mult timp din scris. Mă și mir cum am timp încă, în plus, de site-uri de poezie, dar îmi place să socializez și să primesc feedback.

Pentru oamenii de aici, stau... Altfel, toată lumea e cam ocupată, azi. E ceva general, poate...

De ani de zile, nu am mai intrat de fapt pe FB, poate mă reîntorc într-o zi, acum e prematur să mă gândesc, de fapt.

asta nu pricep eu:)

acu’ să discutăm despre ce nu pricepe băse, sau Leo

sau tu, de ce nu!?

ești prea “supcruntată” pentru dispoziția mea

***

făcusem și eu o sugestie, de ce mi se tot spune că sunt prost?
(dilema prostului: dacă îmi zic oamenii că sunt prost, să reflectez la asta? dar dacă reflectez, nu orbesc?)
dilema am inventat-o prostește…
eu, glumele și aforismele

Stănică, dragul meu prieten și cititor, eu numai îmi apăram, sensual, aforismul. Și ceea ce am vrut să spun eu prin el, mai sus. Îmi pare rău că s-a perceput altfel...

Eu dacă spun că acele ”poate” au sens pentru mine, pentru că sunt valabile în primul rând mie și părerilor mele, care poate nu sunt valabile pentru ceilalți, din varii motive, asta nu înseamnă că părerea ta nu este importantă, pentru mine. Sau că nu o aștept, pe ea. E numai că nu se potrivește cu ce am vrut să spun eu mai sus.

Așa e, de fapt, acel ”nu se potrivește” asta nu înseamnă că nu am apreciat ce ai spus tu sau că mi-am format nu știu ce părere... Doar că nu bate sensual, cu ideea mea.

Mai treci și iartă-mă dacă m-am exprimat cumva poate greșit...

Stănică, de fiecare dată am apreciat trecerea ta, de fapt. O aștept, și cu alte ocazii, m-am bucurat de treceri și păreri. Un text necomentat și fără păreri e altfel sărac. Îți mulțumesc pentru ele (păreri) care au tot fost. Să le lăsăm, dacă sunt diferite, dacă uneori mai gândim și diferit, e normal, între oameni care nu pot gândi toți la fel...

(E foarte complicat de explicat, și ție, de pildă. Nu știu care prenume ar trebui să îl folosesc, cam de fiecare dată mă încurc, aceasta dacă este să continuăm ”sinceritățile”)... Ai trei!!!!! :)

eu prefer Tego

dar poți să-mi spui cum dorești

mulți din anturajul meu și al copiilor mei (am 3 băieți) preferă Stănică
le este la îndemână, li se pare simpatic…

deci:
- acasă (în copilărie) și colegii din clasele I-VIII mi-au spus Iulică;
- în liceu, Ilie
- în București, Viorel
peste tot Stănică

pe internet eu sunt Tego

Am priceput... Tego, Stănică, cred că nu am greșit atunci că, de fapt, Stănică este cum trebuie.

(Și eu sunt ”Iulia”, ”Luana”, pe mail, îmi zic unii. ”Lu” și ”Iuli” și ”Eliza”, de fapt... Mai ales, Iulia Elize, autoare, sub semnătură carte... Dar toată lumea îmi spune Iulia.

Cine îmi știe sufletul, mai bine, prieteni vechi, mă alintă, mai des, Iuli!).

o diferență între citat și aforism, iar eu făceam referire la titlul ales de tine, nu la rubrica site-ului în care sunt încadrate. Puteai alege un alt titlu, iar la subtitlu puneai aforisme.

Conform dex-ului, citatul este un fragment dintr-o lucrare scrisă, reprodus întocmai și de obicei cu indicarea exactă a izvorului, în scopul de a întări și a ilustra o idee sau o argumentare.

Un citat poate avea și valoare aforistică, este adevărat, chiar dacă nu a fost scris direct, cu acest scop.

Părerea mea este să vă concentrați pe aforisme, să le cizelați, să le concentrați, extrăgând esența din textele un pic cam lungi. Aforisnele sunt texte concise.

Nu spun nimic cu răutate.

Aforismele, și acelea sunt citate. Eu așa m-am gândit. Dacă e citat din mine, din ceea ce am scris eu, nu e musai să fie din opere publicate. Site-ul are data publicării, la fel și pe site-ul meu, cred că se pot cere și arhive, cu data când am întocmit primele citate, de la mine de pe site, în rest nu știu ce să vă zic... Dacă sunt citate nu e musai să fie din romane, unde normal că nu sunt aforisme, ci PROZĂ, BELTETRISTICĂ, NICI NU AU CUM SĂ FIE AFORISME... Pentru mine au sens așa cum sunt (aforisme, citate, proprii) deși sunt mai lungi, ideea se completează mai bine prin tot fragmentul. El se explică în mod total, prin fragmentul complet.

Ionuț, îți mulțumesc mult și frumos.

În rest, Ionuț, dacă știi o altă încadrare pe site, mai bună, decât cea de mai sus, să mi-o spui... Eu am găsit-o numai pe aceasta... eventual, o să pun și o completare, încadrarea nominal, scribic, ca să se înțeleagă...

o încadrare mai bună. Eu am ales să pun aforismele la personale (știu că e aiurea), dar precizez în subtitlu că e aforism. În rest, nu mai vreau să insist, îți vei da seama, la un moment dat, dacă te vei dedica acestui gen. Și eu, ca și Nicolae Mareș, Lucian Velea, Efim Tarlapan, Daniela Toma, ne-am ocupat de antologarea aforiștilor români, în lucrări publicate în Ro sau în străinătate. Chiar am și scris despre revitalizarea aforismului românesc în Luceafărul de dimineață. Deci, crede-mă, că știu ce vorbesc...

Și eu vreau să știu ce vorbesc. O să mai lucrez, Ionuț, pe tema aforism, pentru că mă incită. Îți repet, numai așa le-am putut integra, altfel, nu am avut cum, la rubrica personale, se cam pierd... O să mai caut să mai scriu aforism, pentru că îmi dau seama că am foarte mult de spus, în domeniu.

Poate, a scrie aforism e ca și cum ai sta în propriul sine, să vezi cum funcționezi, și cum/ce ai învățat, ce alonjă dai sinelui tău...

Ideea de a participa în Antologii este după părerea mea foarte bună, însă mai mult munca proprie se cuantifică, totul este să fie foarte cinstită, aviz amatorilor...

Mulțumesc, Ionuț, pentru că ai revenit!

Vezi că este în fiecare an un concurs de aforisme, în cadrul Festivalului internațional al aforismului de la Tecuci. Azi e ultima zi de înscriere. Caută pe Facebook sau pe Google informații suplimentare...

Mulțumesc, Ionuț Caragea! Ai intrat mult, textual, sub aceste aforisme, îți mulțumesc pentru prezență și toate însemnările tale.