Lungimi

Si rețin aceste versuri:
”Sau dacă nu te-am văzut,
Deja, simt cum cuțitele vremurilor îmi pătrund pe sub bluză.”
Mulțumim pentru poem!

Am modificat acolo, mulțumesc, Amanda! Scrisesem în regulă, dar mi-a scăpat litera, mai sus, prin alte părți, shame on me. În rest, las așa cum este, pentru subliniere (nu mă stesez foarte mult, pentru că țin la un fel de estetică subiectivă, de tonalitate. Sunt foarte mulți poeți care țin la un fel de emoție estetică și sunt foarte subiectivi...) Mulțumesc din suflet, pentru steluță! Poemul se bucură! (cineva, ”, în ochi”, e un fel de întărire, un fel de underline.) La creației cred că pun o liniuță, ai dreptate. Sau nu știu cum să pun, las așa, dar ar trebui o liniuță care să corecteze gramatical, dar nici cu liniuță, mi se pare că pierd sensul. Mă mai gândesc.

Nu știu cum se rezolvă pauzele sau sublinierile, care să redea exact sensurile. O să mai studiez. Mi-ar trebui un manual de corector profesional, editorial! :)) Sau poate numai avem păreri diferite, din moment ce pare un pic forțat, cred, să pun după ”creației”, o virgulă. Sau poate avem ambele dreptate, poate e ceva subiectiv, de estetică de punctuație care pot fi discutate. Nu pun, deocamdată...

(Eu mereu sunt atentă, mai studiez, cercetez mereu estetica poeziilor, și o să studiez și în continuare, cum să nu! :) Mulțumesc mult, Amanda!!!

* greșisem o dată,

* *lucruri* care pot fi

Un discurs poetic interesant, dar cititorul se poticnește în virgule. Multe și puse aiurea. Stimată poetă, aș zice că sînteți o prințesă a virgulelor. Dar ce prințesă? Regină. Vă rog să smulgeți cîteva minute din timpul dumneavoastră prețios și să vă corectați creația. Mulțumesc!

Mă simt bine și în atelier, atâta timp cât nu mi se spune unde greșesc. Comentarii ca prințesă sau regină mă obligă să vă sfătuiesc ca să îmi acordați prezumția de nevinovăție, subiectivismul dumneavoastră (și) față de ceea ce a spus Amanda, precum și invectivele, vă rog controlați-vă.

Spuneți unde greșesc, vă rog, dpdv gramatical. Aștept, cu respect. ”PRINȚEASA”... Cu drag... Editorii citează, vă rog după manualul ”virgulelor”, aștept. (Și atelierul e foarte bun, puneți vă rog ”prințesă” în off-topic, și stau unde mă așezați, cu virgulele (mele) subiective.) Prințesă???

Aștept îndrumări. Cu politețe vă rog... E off-topic ”prințesă”, unde sunt îndrumările editorului, sau le dă în mod subiectiv AMANDA? E editor Amanda???

O să îmi scoateți, desigur, comentariul(iile), și îl lăsați pe al dumneavoastră, fără îndrumări obiective și la ”subiect”-ul meu ”nominal”.

Sunt un fel de ”corigent”? Unde? Mai exact, nu ați specificat. Nimic.

Îți mulțumesc mult pentru lectură și însemn.

Cu mult drag, te mai aștept, este un poem pe care îl iubesc mult... La Atelier e bine, nu apar comentariile în prima pagină, suntem pe modulul ”hidden”, ceea ce e foarte ok, deocamdată. Suntem poeți care scriem bine, pe Atelier... Așteptăm corectura oficială și o pârghie gen scripete rotativ, urcător, ca vița de vie, posibil.

E un fel de a-ți mulțumi, acest comentariu, e un fel de a glumi (despre situație) și a-ți menționa, cu drag, să mai treci... Cu respecte, îți răspund!!!

Mie îmi place textul și am spus de ce. Dacă nu vrei să corectezi, este alegerea ta. Din păcate, virgulele în exces îngreunează lectura. Prima regulă este că nu se pune virgulă între subiect și predicat. Am spus unde ai această problemă. Ca idee generală: nu se pune virgulă atunci când ceea ce urmează este esențial pentru comunicare. Nu se pune virgulă înainte de „și" decât dacă este vorba de o enumerare de genul „și frumos, și bun, și deștept". Nu se pune virgulă înainte de „sau" pentru că introduce o alternativă esențială pentru comunicare. Nici complementul nu se desparte de predicat prin virgulă. În fine, există articole pe net despre asta. În plus, există un blog care mi se pare foarte bun. E scris de o profesoară de română. Are pseudonimul „diacritica".

Amanda, ”sunt cu lacrimile în ochi” - fără virgulă, OBSEVĂ, subliniază senzația de praf sfărâmat... prin ochii mei. Lasă-mă să pun virgulă pentru sens, căci altfel jur că am vederea prea slabă, și îmi schimb și ochii, cu totul.

Ce spui tu e foarte subiectiv: și neadevărat, în mare parte. ”Să mă lumineze, cineva, și să îmi sufle în ceafă.” Lasă-mă să scriu așa. Observă, bine, că lumineze este VERB și nu subiect, ca să fie predicat după. VIRGULA ESTE PENTRU EMFAZĂ. ”să mă lumineze cineva și să îmi sufle în ceafă!” - nu ți se pare că e nepoetic și că este estetic mai ”dură” exprimarea, nepoetică?

Așa că observația ta nu prea se susține, ci numai capriciile de corectură exagerată care mi se solicită, de editori, nedrept, pe niște reguli gramaticale pe care le oferiți, atât tu, cât și editorii, pe care îi respect, de altfel, dar care nu se susțin ci sunt INVENTATE, aici.

Sunt destul de matură încât să știu cum se scrie o poezie. Să cunosc dinfernța dinstre un verb și un subiect. Virgula dintre subiect și predicat, vezi că verbul e înainte. ”muncesc, eu?” Sensurile mă îndreptățesc să scriu cum am scris, underline, sigur, dacă lui Bogdan sau ție nu vă place, oareceva, eu stau și în Atelier, cam dezamăgită și chiar și nedreptăită, pe alocuri.

Sunt de fapt, nedreptățită și acuzată cu niște reguli care nu sunt valabile în estetica poeziilor...

Desigur, respect părerile colegilor mei, Amanda mi-a dat și o steluță la care țin foarte mult, vă rog, același respect față de munca mea, din ultimii 21 de ani, editorial. (Dacă se poate.!! Dacă este posibil!!!)

Ne vedem pe prima pagină, când vă revizuiți limbajul și atitudinea, se spune că cu cei care nu își au coloana minții formată deplin, rămâi în Atelier *eu.

Mulțumesc și numai bine!!! Mult succes în activitatea editorială, vă menționez că NU LUCRAȚI PENTRU MINE. SPOR LA TREABĂ! EU RĂMÂN, LINIȘTITĂ, CU ALE MELE, ÎNCERCAȚI SĂ NU MĂ MAI JIGNIȚI și MAI ALES SĂ MĂ LASAȚI ÎN PACE.

FĂRĂ ATACURI LA PERSOANĂ ȘI FĂRĂ nimic. Mulțumesc.

Să nu mai spuneți că lucrați pentru mine, nu e drept. Lucrați pentru Site, dacă sunteți plătit sau nu este dorința dvs. de a fi Editor sau de a părăsi locul de muncă. Dar nu lucrați pentru mine, ci pentru binele ”poezie.ro”, care este un site foarte prestigios, dar care nu îmi aparține. Și eu am proiectele mele, dar aceasta nu are rost aici.

Dacă vreți să îmi considerați nivelul, sau cum doriți.

Subiectul nu se desparte de predicat. Nu contează ordinea în care sunt scrise. Predicatul spune ceva despre subiect. Dacă ar lipsi predicatul, propoziția nu ar avea sens. La fel ar fi și dacă ar lipsi subiectul. E logic să fie împreună. E drept că în limba română subiectul mai poate fi presupus și din conjugare, dar nu întotdeauna.

Eu muncesc. Muncesc eu?
Ei muncesc. Muncesc ei?
Cineva să mă lumineze! Să mă lumineze cineva!

Poate faci confuzie cu vocativul. Aici „Ioane" poate să lipsească, propoziția ar avea sens. Să mă luminezi, Ioane! Tu să mă luminezi, Ioane! Să mă luminezi tu, Ioane! Cineva să mă lumineze, Ioane! Să mă lumineze cineva, Ioane!
(nume folosit doar în calitate de exemplu)

Când există o parte intercalată (informație suplimentară) între subiect și predicat, acea parte se pune între virgule. Virgulele joacă rol de paranteze. Subiectul rămâne nedespărțit de predicat.

Minijupa tip fustă pliată, a creației, râde...
Minijupa tip fustă pliată (a creației) râde...

Îmi amintesc că a mai fost o discuție despre situația asta.

Virgula, chiar dacă marchează o pauză, nu se pune după felul în care facem pauze de interpretare în vorbire. Se pune conform regulilor.

Pe net sunt multe articole despre „virgula între subiect și predicat". Se pare că e cea mai frecventă greșeală. Ar fi prea lungă discuția despre celelalte situații privind punctuația. Există articole pe net. Există cărți specializate. Nu e simplu și oricine poate să greșească. Și eu mai gresesc uneori și mă bucur când sunt corectată. Important e să ne ajutăm și să învățăm unii de la alții. Așa cred.

Nu am voie să îmi prezint părerile cu privire la TEXT, pe site??